CITEŞTE ŞI

Sănătate

De ce nu mai dau medicii credit cardului de sănătate

Autor: Ovidiu Anton | vineri, 26 februarie 2016 | 1 Comentarii

Cu toate că apariţia cardului de sănătate pare că a adus economii importante la buget, modul dezastruos în care a fost implementat face ca, de multe ori, noul sistem să nu fie funcţional. Astfel, românii nu beneficiază de serviciile la care au dreptul prin lege.

Săptămâna trecută, medicii de famile au protestat în faţa Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) după ce sistemul cardului de sănătate a rămas încă o dată blocat. Situaţia nu are cum să mai continue, susţin medicii, care se plâng că le este extrem de greu să ofere consultaţii şi să prescrie reţete. „Dacă nu funcţionează cardul online, medicii nu pot şti în timp real dacă pacienţii nu figurează internaţi în alt spital (CNAS nu decontează două servicii medicale efectuate concomitent la furnizori diferiţi de servicii medicale), dacă nu au primit medicamente din alte părţi. Serviciile efectuate astfel sunt ulterior invalidate şi imputate, chiar dacă nu s-a creat niciun prejudiciu material. În plus, cardurile nu pot fi activate, iar sistemul nu îţi poate spune în timp real dacă aceal card este valid, invalid, blocat sau defect“, susţine doctorul Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. Aceasta este explicaţia refuzului medicilor de a primi pacienţi până în momentul în care sistemul este funcţional: ei riscă să suporte din propriul buzunar costurile serviciilor oferite.Totuşi, asiguraţii sunt informaţi de reprezentanţii CNAS că serviciile se pot acorda şi offline, dacă Platforma Informatică de Asigurări de Sănătate are dificultăţi tehnice. „Confirmarea semnării prin cardul de sănătate a serviciilor medicale poate fi efectuată în mod offline, oamenii nu trebuie să aştepte la rând. Se pot elibera reţete, trimiteri, cu singura condiţie ca aceste servicii să fie încărcate în sistem în maximum 72 de ore“, răspunde Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS. Cert este că,

pentru asiguraţi, nici nu contează unde este adevărul, realitatea fiind dureroasă: nu beneficiază de serviciile medicale la care au dreptul.

Naşterea anevoioasă a cardului de sănătate

Lucruri prost gândite şi execrabil executate. Asta putem spune despre mai tot ceea ce s-a făcut în România după Revoluţie. Bineînţeles, cardul de sănătate nu avea cum să reprezinte o excepţie. Astfel, chiar dacă ideea iniţială a fost bună, alegerea soluţiilor şi implementarea lor s-a dovedit un eşec. Conform unei hotărâri de Guvern din 2010 prin care s-a aprobat modalitatea de realizare a sistemului naţional al cardurilor de asigurări de sănătate, Imprimeria Naţională a fost desemnată unitate centralizată de achiziţii, iar CNAS unitate contractantă. Astfel, până la finalul anului trebuiau concepute infrastructura IT şi aplicaţiile software. Imediat, Imprineria Naţională a organizat licitaţiile pentru achiziţia de cipuri şi policarbonat pentru producerea Cardurilor Naţionale de Sănatate, iar în anul 2011 tot ceea ce ţinea de producţie era pregătit. Furnizarea soluţiei IT însă s-a dovedit piatra de moară a proiectului. Până la urmă, în urma unei licitaţii, contractul cu o valoare de 108, 7 milioane de lei (aproximativ 25 milioane de dolari) a ajuns la începutul lui 2012 la consortiul HP Romania şi Novensys Corporation, care, la rândul lor, au apelat la un subcontractant, Siveco, societate „abonată“ la contracte cu instituţii publice. Deşi ar fi trebuit implementat în urmă cu trei ani, abia anul trecut cardul de sănătate a devenit funcţional. Iar acesta este un fel de a spune. Obligatoriu de la 1 iulie 2015, cardul a arătat din primele momente faptul că sistemul este prost gândit. „Iniţial, cardul a fost funcţional numai în modulul online, acest lucru fiind reglementat legal“, atrage atenţia Sandra Alexiu. Cum au apărut din ce în ce mai multe erori, iar contractul de mentenanţă a expirat (de ce CNAS nu a achiziţionat astfel de servicii pe o perioadă lungă fiind un lucru extrem de curios), s-a ajuns la o soluţie de compromis. De partea informatică se ocupă angajaţii CNAS, iar modul offline pare a deveni, din excepţie, normalitate. „Platforma informatică a asigurărilor de sănătate este un sistem foarte complex ce funcţionează 24 de ore din 24. Fiind vorba despre un sistem electronic există riscul ca atât componenta hard cât şi cea soft să aibă la un moment dat o problemă, însă echipa tehnică a CNAS a rezolvat de fiecare dată, în cel mai scurt timp posibil, orice defecţiune apărută“, susţine Vasile Ciurchea. „În realitate, în acest moment, dacă nu merge „citirea“ cardului, atunci nici nu se „amprentează“ consultaţia şi nu poate fi validată. Nu avem absolut nicio garanţie că serviciile medicale pe care le furnizăm, fie ele consultaţie, eliberare de reţetă, spitalizare, îngrijire la domiciliu, eliberare de medicamente, vor apărea în cele din urmă ca validate. Asta înseamnă ca şi consecinţe: furnizorii de servicii medicale nu vor fi plătiţi pentru serviciile efectuate, în plus acestea vor fi imputate celor care le-au făcut“, explică Sandra Alexiu.

Responsabilităţi şi responsabili

Chiar dacă preşedintelui CNAS i se par normale problemele care apar în sistem, realitatea este că, măcar pentru banii care s-au plătit, acestea trebuiau să fie mult mai rare şi să nu ducă la blocarea cardului electronic. Apoi, cât timp de mentenanţa sistemului informatic se ocupă doar angajaţii CNAS, puţini şi fără suficientă expertiză pentru a gestiona un astfel de proiect, desele blocaje sunt uşor de explicat. La acestea se mai adaugă, bineînţeles, deja celebra lipsă de implicare a angajatului la stat. Evenimentul zilei a scris despre cauzele ultimului blocaj al sistemului, iar acestea sunt de cascadorii râsului. Astfel, cardurile de sănătate nu s-au mai putut utiliza pentru că un funcţionar ar fi uitat să facă o plată de 15 dolari către o firmă din SUA. Sursele redactorilor Evenimentului zilei au povestit că serverele care sunt accesate din exterior au nevoie, pentru securizarea lor, de un certificat SSL, în cazul de faţă de la compania Symantec. Acest certificat are o valabilitate de doi ani, iar contra unei sume modice de 15 dolari se reînnoieşte. Această reînnoire nu a fost făcută, adica CNAS nu a plătit banii către Symantec, iar cei de acolo au tăiat accesul exterior la servere. Culmea este că notificarea lor cu privire la expirarea perioadei de folosire ar fi fost trimisă cu 90 de zile înainte. Cu siguranţă, aceasta este cea mai penibilă sincopă a sistemului, dar cu siguranţă nu este cea mai gravă. Medicii au solicitat în repetate rânduri să existe explicaţii şi o asumare a responsabilităţii. „De câte ori apărem şi spunem ca nu merge sau este blocat, CNAS vine şi răspunde spunând că au fost mici probleme de funcţionare. Nimeni până acum nu a fost făcut responsabil pentru disfuncţionalităţile majore ale sistemului informatic“, spune Sandra Alexiu.

Cardul, cu bune şi rele

Proiectul cardului de sănătate este susţinut de toată lumea: medici, pa­cienţi şi, măcar declarativ, de auto­­rităţi. E drept, deocamdată, implementarea acestuia pare a fi un eşec. Totuşi, conform unor surse din piaţă, economiile la bugetul de stat aduse de apariţia cardului sunt de ordinul multor sute de milioane de euro. Cu toate că am cerut date exacte, CNAS arată că situaţiile ar fi în lucru, dar precizează că „din economiile făcute până acum au fost dezvoltate şi îmbunătăţite serviciile medicale spitaliceşti, subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice, subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specific oncologice, programul naţional de oncologie, serviciile medicale de hemodializă şi dializă peritoneală, asistenţă medicală pentru specialităţi paraclinice şi asistenţă medicală primară“. „În realitate, lipsa de funcţionare a cardului a adus probabil economii prin nevalidarea serviciilor medicale. Ca atare, serviciile prestate de cei angrenaţi în sistem nu mai sunt plătite la nivelul efectuării, ca şi cum ar trebui să fim pedepsiţi că muncim şi nu plătitiţi corect „, este de părere Sandra Alexiu. Toate aceste probleme nu ar fi apărut dacă o serie de propuneri primite de guvernanţi ar fi fost puse în practică. Astfel, aceştia au fost informaţi că STS-ul avea atât expertiza cât şi infrastructura pentru a asigura implementarea proiectului fără nicio problemă. Cu toate acestea, s-a optat pentru soluţia costisitoare a alegerii unor parteneri privaţi. Licitaţiile au mâncat mult timp, iar soluţiile tehnice nu sunt deloc, iar realitatea o demonstrează, cele mai fericite. De asemenea, mai trebuie spus că apariţia unui card special pentru asigurările de sănătate este inutilă. Cipul care se găseşte în el putea fi uşor încorporat în cardurile de identitate, iar costurile cu producţia şi distribuţia ar fi fost reduse considerabil. De altfel, date similare vor fi prezente în viitoarele cărţi de identitate electronice, care vor trebui să apară, aşa cum prevede de ceva timp legea, şi în România.

Nu avem absolut nicio garanţie că serviciile medicale pe care le furnizăm vor apărea în cele din urma ca validate.
Sandra Alexiu, vicepreşedinte SNMF

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii