PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Sănătate

De ce nu mai dau medicii credit cardului de sănătate

Autor: Ovidiu Anton | vineri, 26 februarie 2016 | 1 Comentarii

Cu toate că apariția cardului de sănătate pare că a adus economii importante la buget, modul dezastruos în care a fost implementat face ca, de multe ori, noul sistem să nu fie funcțional. Astfel, românii nu beneficiază de serviciile la care au dreptul prin lege.

Săptămâna trecută, medicii de famile au protestat în faţa Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) după ce sistemul cardului de sănătate a rămas încă o dată blocat. Situația nu are cum să mai continue, susțin medicii, care se plâng că le este extrem de greu să ofere consultații și să prescrie rețete. „Dacă nu funcționează cardul online, medicii nu pot ști în timp real dacă pacienții nu figurează internați în alt spital (CNAS nu decontează două servicii medicale efectuate concomitent la furnizori diferiți de servicii medicale), dacă nu au primit medicamente din alte părți. Serviciile efectuate astfel sunt ulterior invalidate și imputate, chiar dacă nu s-a creat niciun prejudiciu material. În plus, cardurile nu pot fi activate, iar sistemul nu îți poate spune în timp real dacă aceal card este valid, invalid, blocat sau defect“, susține doctorul Sandra Alexiu, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei. Aceasta este explicația refuzului medicilor de a primi pacienți până în momentul în care sistemul este funcțional: ei riscă să suporte din propriul buzunar costurile serviciilor oferite.Totuși, asigurații sunt informați de reprezentanții CNAS că serviciile se pot acorda și offline, dacă Platforma Informatică de Asigurări de Sănătate are dificultăți tehnice. „Confirmarea semnării prin cardul de sănătate a serviciilor medicale poate fi efectuată în mod offline, oamenii nu trebuie să aştepte la rând. Se pot elibera reţete, trimiteri, cu singura condiție ca aceste servicii să fie încărcate în sistem în maximum 72 de ore“, răspunde Vasile Ciurchea, președintele CNAS. Cert este că, pentru asigurați, nici nu contează unde este adevărul, realitatea fiind dureroasă: nu beneficiază de serviciile medicale la care au dreptul.

Nașterea anevoioasă a cardului de sănătate

Lucruri prost gândite și execrabil executate. Asta putem spune despre mai tot ceea ce s-a făcut în România după Revoluție. Bineînțeles, cardul de sănătate nu avea cum să reprezinte o excepție. Astfel, chiar dacă ideea inițială a fost bună, alegerea soluțiilor și implementarea lor s-a dovedit un eșec. Conform unei hotărâri de Guvern din 2010 prin care s-a aprobat modalitatea de realizare a sistemului național al cardurilor de asigurări de sănătate, Imprimeria Națională a fost desemnată unitate centralizată de achiziții, iar CNAS unitate contractantă. Astfel, până la finalul anului trebuiau concepute infrastructura IT şi aplicaţiile software. Imediat, Imprineria Națională a organizat licitațiile pentru achiziția de cipuri și policarbonat pentru producerea Cardurilor Naționale de Sănatate, iar în anul 2011 tot ceea ce ținea de producție era pregătit. Furnizarea soluției IT însă s-a dovedit piatra de moară a proiectului. Până la urmă, în urma unei licitații, contractul cu o valoare de 108, 7 milioane de lei (aproximativ 25 milioane de dolari) a ajuns la începutul lui 2012 la consortiul HP Romania și Novensys Corporation, care, la rândul lor, au apelat la un subcontractant, Siveco, societate „abonată“ la contracte cu instituții publice. Deși ar fi trebuit implementat în urmă cu trei ani, abia anul trecut cardul de sănătate a devenit funcțional. Iar acesta este un fel de a spune. Obligatoriu de la 1 iulie 2015, cardul a arătat din primele momente faptul că sistemul este prost gândit. „Inițial, cardul a fost funcțional numai în modulul online, acest lucru fiind reglementat legal“, atrage atenția Sandra Alexiu. Cum au apărut din ce în ce mai multe erori, iar contractul de mentenanță a expirat (de ce CNAS nu a achiziționat astfel de servicii pe o perioadă lungă fiind un lucru extrem de curios), s-a ajuns la o soluție de compromis. De partea informatică se ocupă angajații CNAS, iar modul offline pare a deveni, din excepție, normalitate. „Platforma informatică a asigurărilor de sănătate este un sistem foarte complex ce funcționează 24 de ore din 24. Fiind vorba despre un sistem electronic există riscul ca atât componenta hard cât și cea soft să aibă la un moment dat o problemă, însă echipa tehnică a CNAS a rezolvat de fiecare dată, în cel mai scurt timp posibil, orice defecțiune apărută“, susține Vasile Ciurchea. „În realitate, în acest moment, dacă nu merge „citirea“ cardului, atunci nici nu se „amprentează“ consultația și nu poate fi validată.  Nu avem absolut nicio garanție că serviciile medicale pe care le furnizăm, fie ele consultație, eliberare de rețetă, spitalizare, îngrijire la domiciliu, eliberare de medicamente, vor apărea în cele din urmă ca validate. Asta înseamnă ca și consecințe: furnizorii de servicii medicale nu vor fi plătiți pentru serviciile efectuate, în plus acestea vor fi imputate celor care le-au făcut“, explică Sandra Alexiu.

Responsabilități și responsabili

Chiar dacă președintelui CNAS i se par normale problemele care apar în sistem, realitatea este că, măcar pentru banii care s-au plătit, acestea trebuiau să fie mult mai rare și să nu ducă la blocarea cardului electronic. Apoi, cât timp de mentenanța sistemului informatic se ocupă doar angajații CNAS, puțini și fără suficientă expertiză pentru a gestiona un astfel de proiect, desele blocaje sunt ușor de explicat. La acestea se mai adaugă, bineînțeles, deja celebra lipsă de implicare a angajatului la stat. Evenimentul zilei a scris despre cauzele ultimului blocaj al sistemului, iar acestea sunt de cascadorii râsului. Astfel, cardurile de sănătate nu s-au mai putut utiliza pentru că un funcționar ar fi uitat să facă o plată de 15 dolari către o firmă din SUA. Sursele redactorilor Evenimentului zilei au povestit că serverele care sunt accesate din exterior au nevoie, pentru securizarea lor, de un certificat SSL, în cazul de față de la compania Symantec. Acest certificat are o valabilitate de doi ani, iar contra unei sume modice de 15 dolari se reînnoiește. Această reînnoire nu a fost făcută, adica CNAS nu a plătit banii către Symantec, iar cei de acolo au tăiat accesul exterior la servere. Culmea este că notificarea lor cu privire la expirarea perioadei de folosire ar fi fost trimisă cu 90 de zile înainte. Cu siguranță, aceasta este cea mai penibilă sincopă a sistemului, dar cu siguranță nu este cea mai gravă. Medicii au solicitat în repetate rânduri să existe explicații și o asumare a responsabilității. „De câte ori apărem și spunem ca nu merge sau este blocat, CNAS vine și răspunde spunând că au fost mici probleme de funcționare. Nimeni până acum nu a fost făcut responsabil pentru disfuncționalitățile majore ale sistemului informatic“, spune Sandra Alexiu.

Cardul, cu bune și rele

Proiectul cardului de sănătate este susținut de toată lumea: medici, pa­cienți și, măcar declarativ, de auto­­rități. E drept, deocamdată, implementarea acestuia pare a fi un eșec. Totuși, conform unor surse din piață, economiile la bugetul de stat aduse de apariția cardului sunt de ordinul multor sute de milioane de euro. Cu toate că am cerut date exacte, CNAS arată că situațiile ar fi în lucru, dar precizează că „din economiile făcute până acum au fost dezvoltate și îmbunătățite serviciile medicale spitalicești, subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice, subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specific oncologice, programul național de oncologie, serviciile medicale de hemodializă și dializă peritoneală, asistență medicală pentru specialități paraclinice și asistență medicală primară“. „În realitate, lipsa de funcționare a cardului a adus probabil economii prin nevalidarea serviciilor medicale. Ca atare, serviciile prestate de cei angrenați în sistem nu mai sunt plătite la nivelul efectuării, ca și cum ar trebui să fim pedepsiți că muncim și nu plătitiți corect „, este de părere Sandra Alexiu. Toate aceste probleme nu ar fi apărut dacă o serie de propuneri primite de guvernanți ar fi fost puse în practică. Astfel, aceștia au fost informați că STS-ul avea atât expertiza cât și infrastructura pentru a asigura implementarea proiectului fără nicio problemă. Cu toate acestea, s-a optat pentru soluția costisitoare a alegerii unor parteneri privați. Licitațiile au mâncat mult timp, iar soluțiile tehnice nu sunt deloc, iar realitatea o demonstrează, cele mai fericite. De asemenea, mai trebuie spus că apariția unui card special pentru asigurările de sănătate este inutilă. Cipul care se găsește în el putea fi ușor încorporat în cardurile de identitate, iar costurile cu producția și distribuția ar fi fost reduse considerabil. De altfel, date similare vor fi prezente în viitoarele cărți de identitate electronice, care vor trebui să apară, așa cum prevede de ceva timp legea, și în România.

Nu avem absolut nicio garanție că serviciile medicale pe care le furnizăm vor apărea în cele din urma ca validate.
Sandra Alexiu, vicepreședinte SNMF



SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.