”Suntem în plin proces de reformare a dreptului insolvenței; ceea ce a început cu Ordonanța de urgență 91/2013, care a provocat la momentul respectivvaluri de nemulțumire și contestații, se finalizeazăîn cele din urmă într-o formă mai compactăprinnoua lege ainsolvenței. Din punctul nostru de vedere, această formă a legii este de bun augur și va aduce îmbunătățiri în desfășurarea procedurilor de insolvență”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, asociat coordonator al CITR.

În forma finală a legii au fost introduse  noi standarde benefice pentru procedură, precum cel al inventarierii averii debitorului în termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, stabilirea unui termen redus pentru perioada observației etc. Sunt practici pe care CITR le susține de multă vreme, întrucât ele asigură fluența procedurii.

Legea răspunde și unor dileme ale legislației anterioare, cum sunt, de exemplu,acțiunile creditorului bugetar în procedură. Un astfel de concept este testul creditorului privat, extrem de util, în special aplicat problematicii ajutorului de stat raportat la reducerea creanțelor bugetare. Testul analizează dacă Statul, în calitatea sa de creditor privat, urmărește maximizarea șanselor de a recupera întreaga datorie. Dacă un creditor privat, pus în aceleași condiții cu creditorul bugetar, ar accepta o reducere a creanței sale prin plan, oeventuală acceptare de către creditorul bugetar a unui plan care propune reducerea creanței sale nu constituie ajutor de stat.

O altă noutate importantă este posibilitatea acordatăcreditorilor și administratorului judiciar de a formula obiecțiuni împotriva rapoartelor de evaluare. Ele sunt apoi soluționate de către judecătorul sindic, iar în cazul admiterii contestației, evaluatorul este obligat să răspundă obiecțiunilor. În situația în care raspunsul nu e satisfăcător, judecătorul poate dispune efectuarea unei noi expertize. Posibilitatea de a chestiona aceste rapoarte de evaluare,însoțită de controlul judiciar al judecătorului sindic, va asigura corectitudinea lor și un cadru mai securizant pentru participanții la procedură.

O prevedere de asemenea importantă, în cazul intrării în faliment prin eșuarea reorganizării, este revenirea la tabelul definitiv a tuturor creanțelor împotriva debitorului și renașterea creanțelor reduse prin plan. Astfel este descurajată propunerea unor planuri neviabile, doar pentru a beneficia de asa-numitul hair-cut al creanțelor.

Nu în ultimul rând, un pas înainte este și introducerea în Lege a unor mecanisme clare și eficiente pentru protejarea creanțeifinanțatorilor din perioadele de observație șireorganizare, mecanism cunoscut sub denumirea de new money priviledge. Această prevedere este un foarte mare progres legislativ, cu efecte pozitive asupra mediului de afaceri.