'În 1999, Banca Naţională a introdus un sistem de 'write-off' (scoaterea din bilanţ a creditelor neperformante – n.r.) care presupunea că toate creditele cu restanţe de peste 360 de zile să fie scoase în afara bilanţului. Sistemul a funcţionat până în 2007 când BNR l-a modificat. Nu au mai fost scoase în afara bilanţului creditele restante de peste 360 de zile ci acele credite pentru care s-au epuizat toate procedurile legale pentru recuperare. Din practică pot să vă spun că niciodată aceste proceduri legale nu pot fi considerate epuizate şi, din acest motiv, cred că marea majoritate a băncilor din România ezită să le scoată în afara bilanţului. Asta presupune că din acel moment renunţi la toate drepturile pe care le mai ai pentru a recupera banii de la debitor. Nimeni nu doreşte să facă acest lucru, s-ar crea şi un hazard moral foarte mare. Singurele sume pentru care se face în România sunt acelea suficient de mici încât cheltuielile de recuperare să facă procesul de recuperare total ineficient', susţine Mihai Boza.
El a făcut aceste declaraţii în contextul în care, potrivit economistului-şef al BNR, Valentin Lazea, România are al patrulea cel mai mare nivel al creditelor neperformante raportat la totalul creditelor, din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, el susţine că în România creditele neperformante sunt provizionate într-o mai mare măsură decât în celelalte ţări europene.
La rândul său, directorul general adjunt al BRD – Groupe Societe Generale, Petre Bunescu, susţine că în gestionarea creditelor neperformante, instituţiile de credit utilizează toate formele cerute de lege pentru recuperare, inclusiv executarea silită a garanţiilor. 'Când nu mai sunt căi de recuperare, băncile sting creditele neperformante pe seama provizioanelor constituite', a explicat Bunescu.
SURSA: Agerpres
