Fondul Monetar Internațional (FMI) s-a întors la București pentru a discuta din nou cu guvernul pe marginea bugetului aprobat pentru acest an. Delegația condusă de Andrea Schaechter este, oficial, aici pentru a discuta despre prima și a doua evaluare a acordului stand-by, dar partea cea mai importantă a discuțiilor are ca obiect găsirea de soluții pentru ca bugetul stabilit pentru acest an să nu fie distorsionat de amânarea introducerii accizei suplimentare pe carburanți, de 7 eurocenți pe litru.

În fapt, este o gâlceavă politică, între guvern și președenție, care pare să continue la nesfârșit. Mai exact, este negocierea de anul trecut, prin care președintele Traian Băsescu a cerut ca acciza suplimentară pe carburanți să nu fie introdusă, iar guvernul Ponta a acceptat amânarea cu trei luni. Problema cu FMI a apărut ca urmare a posibilității creșterii deficitului din cauza neîncasării sumelor aferente accizei. Bugetul general pe 2014 are prevăzute venituri de 216,8 miliarde lei și un deficit bugetar de 2,2%. Acestea sunt cifrele incluse și în acrodul cu FMI și Comisia Europeană, iar instituțiile internaționale sunt dornice să afle cum ar putea fi acoperită gaura creată de amânarea introducerii taxei suplimentare pe carburanți.

Estimări pesimiste de deficit

Calcule referitoare la suma care ar trebui acoperită au fost făcute de toată lumea, dar nicio cifră nu este bătută în cuie. După cum am arătat și în articole anterioare, impactul amânării asupra bugetului s-ar putea să fie redus. Suma estimată să ajungă la buget de pe urma taxei de 7 eurocenți, bazată pe consumul anual de carburanți (de 7 miliarde litri), se ridică la 650 milioane euro, dintre care 490 milioane euro de la motorină și 160 de la benzină.

Cum în primele trei luni ale anului transporturile au o perioadă mai slabă, iar lucrările agricole sau cele de contrucții sunt la minim (din cauza iernii), amânarea va avea un impact foarte limitat, de câteva zeci de milioane de euro. Dar chiar dacă s-ar tăia un sfert din suma estimată pentru întreg anul, ar fi vorba de aproximativ 160 milioane euro. Or, suma nu este de natură să îngrijoreze foarte tare, fie și numai dacă o comparăm cu deficitul din primele nouă luni ale anului trecut, când bugetul a fost distorsionat cu 10,5 miliarde de lei, adică 2,3 miliarde de euro. În ultima parte a anului, însă, încasările bugetare și-au revenit, iar ținta de deficit a fost atinsă.
Oricum, efectul real al accizei sau al absenței acesteia nu va fi cunoscut decât în al doilea trimestru al anului. Până atunci, discuțiile sunt doar discuții. Sau nu?!

Delegația FMI aşteaptă dovada că Guvernul va găsi sume suplimentare pentru buget, Guvernul încearcă să convingă reprezentanții instituțiilor străine că impactul nu va fi semnfiicativ, că va îmbunătăţi colectarea, că acciza va intra în vigoare de la 1 aprilie şi că nu sunt necesare alte creşteri de taxe sau tăieri de cheltuieli, în timp ce Traian Băsescu declară că nu vrea deloc acciza și nici nu va semna negocierile cu FMI, fără a bloca însă decizia. Teoretic, discuțiile ar trebui să se încheie în acest moment, să se aștepte execuția bugetară pentru primele luni, pentru a vedea ce sumă trebuie acoperită suplimentar, iar acordul ar merge înainte. Amânarea unor măsuri dure de creştere a taxelor sau de tăiere a cheltuielilor are însă puţine şanse să fie înghiţită de Fond, în condiţiile în care se apropie alegerile, astfel încât doar un consens al actorilor politici în privinţa viitorului accizei şi a măsurilor ce trebuie aplicate pentru acoperirea deficitului suplimentar ar avea şanse să convingă instituţia financiară că noile promisiuni vor fi respectate de Guvern. Consens pe care Guvernul nu a reuşit să îl obţină deocamdată. Dacă acoperirea unei posibile găuri de 160 milioane euro rezultate în urma amânării de trei luni a accizei nu ar fi extrem de dificilă, la un total al încasărilor estimate de circa 45 miliarde euro, abandonarea definitivă a măsurii fiscale nepopulare ar crea probleme mult mai serioase Executivului, incapabil să convingă FMI că poate evita creşterea deficitului fără majorarea altor taxe.

Mai avem doi ani de plată

România are în derulare cu FMI un acord de tip stand-by în valoare de 4 mld euro, din care nu intenționează să tragă vreun ban. Scopul acordului, pentru noi, este de protecție în cazul unor șocuri majore de pe piețele financiare externe și de dobânzi mai reduse pentru împrumuturile externe. Pentru FMI, supravegherea pare a fi o modalitate bună de asigurare că vom plăti fără probleme datoria pe care încă o avem (cu un vârf de plată și în acest an, de 3,5 miliarde euro, urmând ca în 2015 să mai achităm aproximativ un miliard de euro).

Cel mai probabil, negocierile se vor încheia o dată cu acceptarea unor reduceri de cheltuieli care, oricum, vor fi doar temporare: în funcție de execuția bugetară, autoritățile vor putea rectifica bugetul de venituri și cheltuieli. De altfel, ministrul delegat pentru buget Liviu Voinea a și declarat că deși se vor putea face ajustări pentru primele trimestre, „soluția exactă“ pentru gaura făcută de amânarea accizei va putea fi găsită doar în următoarea scrisoare de intenție cu FMI și CE.

Chiar dacă vom agrea o variantă de compensare în ianuarie, această variantă nu va fi pusă în practică decât în momentul primei rectificări bugetare.
Liviu Voinea, ministru pentru Buget

160 milioane euro este pierderea teoretică rezultată din amânarea introducerii accizei, dar, în realitate, va fi mai mică