De data aceasta este vorba de documente de arhivă referitoare la perioada de la începutul anului 1973 până la sfârşitul anului 1976, când politica externă a SUA era în mare măsură determinată de Henry Kissinger, consilier pentru securitate naţională şi secretar de stat sub administraţiile Richard Nixon (1969-1974) şi Gerald Ford (1974-1977).

După cum anunţă WikiLeaks, este vorba despre documente care reflectă orientarea diplomaţiei americane şi relaţiile cu diferite ţări ale lumii. Baza de date include telegrame ale ambasadelor SUA, rapoarte cu informaţii operative ale serviciilor secrete şi corespondenţa Congresului cu privire la domeniul politicii externe. Wikileaks a denumit această bază de date „Biblioteca publică a diplomaţiei americane”.

Cele mai multe dintre aceste documente au fost la un moment dat secrete însă unele dintre ele au au fost între timp declasificate şi se găsesc în arhivele publicului american.

Printre acestea se regăsesc şi documente privitoare la lovitură de stat din 1973 din Chile împotriva preşedintelui socialist Salvador Allende, condusă de generalul Augusto Pinochet. Este cunoscut faptul că diplomaţii şi serviciile secrete americane au menţinut contacte cu cercurile gata să preia puterea. De aceea mulţi publicişti şi istorici din Occident au acuzat guvernul Statelor Unite şi personal pe Henry Kissinger de implicare în lovitura de stat din Chile.

În acelaşi timp, la mijlocul anilor 1970 a fost o perioadă de „destindere” şi reducere a tensiunilor între SUA şi URSS. În 1975, 35 de ţări din cele două blocuri antagoniste din Europa de Vest şi de Est au semnat Acordul de la Helsinki – Actul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

În 2010, WikiLeaks a publicat pe Internet 250.000 de telegrame confidenţiale ale Departamentului de Stat al SUA. Telegrame, cu informaţii sensibile şi evaluări sincere, ce nu erau destinate publicităţii. Apariţia acestor documente a provocat un scandal de nivel mondial. Se crede că dezvăluirile Wikileaks privind regimurile autoritare din Orientul Mijlociu au contribuit la evenimentele cunoscute sub numele de „Primăvara arabă”.

Potrivit presei, o instanţă din SUA ia în considerare inculparea fondatorului Wikileaks, Julian Assange pentru spionaj, acuzaţie ce i-ar putea aduce acestuia o sentinţă severă, inclusiv pedeapsa cu moartea. Din iunie anul trecut, Assange se ascunde în Ambasada Ecuadorului din Londra pentru a evita extrădarea în Suedia, unde este acuzat de crime sexuale. După cum a relatat media britanice, Assange este dispus să meargă în Suedia, dar cere ca Londra şi Stockholm să asigure că nu va fi extrădat în Statele Unite.
Sursa: Agerpres