Chiar și specialistul în boli infecțioase din SUA, Anthony Fauci, a îmbrățișat ideea utilizării vitaminei D pentru a ține COVID-19 la distanță. Fauci declara că ia un supliment și „nu m-ar deranja să îl recomand și altora”.

La mai bine de un an de la apariția pandemiei, multe dintre studiile care pot oferi dovezi calitative sunt încă în lucru, dar sunt suficiente pentru a oferi câteva indicii.

În primul rând, vitamina D joacă un rol vital în sănătatea oaselor și, alături de calciu, ajută la prevenirea dezvoltării osteoporozei. In plus, există dovezi tot mai mari care ajută la menținerea funcționării corespunzătoare a sistemului imunitar.

În ultimii ani, cercetătorii au studiat din ce în ce mai mult efectul suplimentelor cu vitamina D în cazul infecțiilor respiratorii. Unele studii clinice nu au găsit niciun efect semnificativ, altele sugerând că poate proteja.

Un studiu din 2017 care a analizat 25 de studii randomizate și controlate a concluzionat că vitamina D a ajutat la prevenirea infecțiilor acute ale tractului respirator.

„Vitamina D poate ajuta la creșterea sistemului imunitar în mai multe moduri”, a spus dr. Adit Ginde, profesor de medicină de urgență la Universitatea din Colorado, unul dintre autorii studiului.

Un mecanism, a spus el, este creșterea peptidelor antimicrobiene, care funcționează ca antibiotice naturale și antivirale de protecție împotriva agenților patogeni.

Legătura cu Covid-19

La începutul pandemiei, cercetătorii au observat suprapunerea dintre populațiile cu risc crescut de boli severe cauzate de COVID-19 și cele susceptibile de a avea carențe de vitamina D. În special persoanele supraponderale, vârstnice și cele cu pielea mai închisă la culoare.

Așa au apărut multe studii observaționale cu dovezi care arată că niveluri scăzute de vitamina D sunt asociate cu riscurile mai mari de a contracta COVID-19.

Astfel, nivelurile scăzute de vitamina D sunt asociate cu o creștere a citokinelor („mesageri chimici celulă la celulă responsabili de inflamație”) și cu niveluri mai scăzute de celule imune de protecție.

Un studiu pe pacienții spitalizați pentru COVID-19 în Spania a constatat că peste 80% aveau carențe de vitamina D, comparativ cu 47% din populația generală. Dar nu a găsit nicio relație între nivelurile scăzute de vitamina D și severitatea bolii.

Cele mai importante dovezi provin dintr-un studiu randomizat, controlat cu placebo, în Brazilia. Medicii au administrat pacienților cu COVID-19 o doză mare de vitamina D și au concluzionat că „nu a redus în mod semnificativ” durata de spitalizare a pacienților, în comparație cu grupul placebo.

Fără „concluzii ferme”

În timp ce aceste studii au ridicat unele speranțe, unii cercetători sunt sceptici, observând că multe dintre studii sunt observaționale, și nu randomizate. Cercetătorii din Grecia susțin că deficiența de vitamina D „nu a fost asociată în mod semnificativ cu infecții, recuperări sau cu rata mortalității COVID-19 în țările europene”.

De asemenea, o agenție a Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie a examinat dovezile, sfătuind publicul să nu ia vitamina D doar pentru a preveni sau trata COVID-19.

Cercetătorii au analizat ani la rând asocierea dintre scăderea vitaminei D și alte boli (obezitate, diabet, boli cardiovasculare, depresie, scleroză multiplă și cancer) dar, fie au ajuns la rezultate inconsistente, fie nu au găsit niciun beneficiu clar. Mai mult, există riscul ca depășirea dozelor de vitamina D să ducă la toxicitate, unele cercetări arătând că administrarea de 50.000 UI poate fi dăunătoare.

Experții subliniază însă că există o mulțime de modalități testate în timp pentru a stimula sistemul imunitar, de la consumul de alimente bogate în vitamine( fructe și legume) la exerciții fizice regulate, și, cel mai important: somnul suficient.