Ponta, în vârstă de 40 de ani, unul dintre cei mai tineri lideri europeni, a recunoscut greşelile pe care le-a comis în gestionarea crizei politice din acest an, în cursul căreia investitorii şi-au vândut activele din România, economia a intrat în declin, iar Uniunea Europeană şi SUA l-au avertizat pe premierul de la Bucureşti în legătură cu ce au considerat a fi ameninţări la adresa statului de drept.

El a afirmat că nici el, nici preşedintele Băsescu, în vârstă de 61 de ani, nu îşi doresc o nouă criză politică după ceea ce a numit recenta "vară fierbinte". "După alegeri, nimeni îşi poate permite… o nouă criză. Cred că preşedintele va sta la locul lui, guvernul va avea sprijinul unui parlament nou, iar noi vom avea multă treabă de făcut anul viitor", a afirmat el în interviul acordat publicaţiei amintite.

Criza a izbucnit după ce Victor Ponta şi-a preluat funcţia în luna mai, când coaliţia din care face parte s-a folosit de majoritatea sa parlamentară pentru a-l suspenda pe Traian Băsescu, acuzat că şi-a depăşit atribuţiile de preşedinte. Referendumul organizat la 29 iulie pentru demiterea lui Băsescu nu a fost validat, participarea la vot fiind sub 50%. Curtea Constituţională a ordonat în august ca Traian Băsescu să-şi reia prerogativele.

Trei luni mai târziu, cei doi adversari politici abia dacă-şi vorbesc. Interviul de joi a fost amânat cu 35 de minute pentru ca Băsescu şi Ponta să-şi discute la telefon ultimele evoluţii de la summitul UE referitor la adoptarea bugetului multinanual.

Coaliţia lui Victor Ponta, alcătuită din social-democraţi şi liberali, este considerată favorita alegerilor de la 9 decembrie, iar actualul prim-ministru se declară încrezător că guvernul va deţine majoritatea absolută în viitorul parlament. Teoretic, preşedintele Băsescu poate desemna unul membru al partidului din care provine pentru a forma guvernul sau chiar să încredinţeze mandatul de premier unuia dintre colegii lui Victor Ponta.

"Nu se va întâmpla asta", a spus prim-ministrul român. "Sunt sigur că până şi preşedintele va face totul pentru stabilitatea ţării", a adăugat el.

Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al lui Traian Băsescu, a reamintit că preşedintele ţării a spus limpede că va desemna ca premier "o persoană care să servească interesul naţional". El a refuzat să precizeze dacă ar putea fi vorba despre Victor Ponta. "Pot să vă asigur că va lua decizia corectă pentru ca România să aibă stabilitate socială şi politică după alegeri", a mai afirmat purtătorul de cuvânt.

Cântărindu-şi cuvintele cu mare atenţie, Victor Ponta admite că primele şase luni după preluarea puterii s-au înscris pe o panta ascendentă în privinţa învăţămintelor. Întrebat dacă ar vrea să schimbe ceva din acţiunile întreprinse în timpul verii, premierul răspunde pe nerăsuflate: "O mulţime de lucruri".

El a devenit mult mai receptiv în privinţa rolului jucat de executivul UE în criza ce a avut loc în vară, în comparaţie cu mulţi simpatizanţi ai săi care l-au acuzat pe Barroso şi echipa acestuia de partizanat politic faţă de Traian Băsescu.

"Nu am vrut niciodată să export criza politică sau să acuz Comisia Europeană pentru ceva ce era greşeala noastră în cele din urmă", a spus premierul Ponta. "Chiar şi în timpul acestei veri fierbinţi… am luptat împotriva euroscepticismului. Am spus nu, aceasta este problema noastră", a mai afirmat el.

Ca parte a eforturilor sale pentru a-şi reface relaţiile cu Bruxellesul, Victor Ponta a fost de acord că preşedintele trebuie să reprezinte România la summiturile UE – subiect al unei dispute anterioare cu Traian Băsescu ce a catalizat criza politică. Prim-ministrul a subliniat că guvernul său este hotărât să respecte disciplina bugetară şi să încheie un nou acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional, în luna aprilie, când expiră actualul pachet în valoare de 5 miliarde de dolari.

El a dat dovadă şi de alte orientări proeuropene. Premierul român doreşte ca ţara sa, fără să facă parte din zona euro, să adere la sistemul unic de supraveghere bancară ce va fi lansat anul viitor. Multe ţări din afara zonei euro au manifestat rezerve în privinţa aderării. Victor Ponta a afirmat însă că România trebuie să adere la zona euro, dar fără să spună exact când.

Eforturile sale au dat unele roade. Oficiali ai UE au afirmat neoficial că au rămas impresionaţi de răspunsurile oferite de premierul Ponta la cererile lor din vară. Un oficial a făcut cunoscut că Ponta este văzut ‘ca o persoană cu care se poate lucra’, unul dintre moderaţii din cadrul actualei coaliţii guvernamentale de la Bucureşti.

Cu toate acestea, preocupări concrete se manifestă în continuare printre partenerii europeni ai României, în special în ce priveşte presupusa intimidare a sistemului judiciar de către aliaţi guvernamentali şi atacurile unor lideri politici la adresa DNA, care a luat în vizor cu succes numeroşi politicieni.

Ponta, un fost procuror, a menţionat că în perioada mandatelor actualului şef al statului corupţia a crescut din ce în ce mai rău şi a precizat că va asigura independenţa justiţiei. El a pledat pentru demiterea oficialilor vinovaţi de corupţie sau alte infracţiuni.

Între timp, premierul Ponta analizează posibilitatea introducerii reformei fiscale în ţara sa. El a pledat pentru menţinerea cotei de impozitare de 16%, însă doreşte ca românii cu venituri mici sa fie impozitaţi cu 8% şi 12%, cel puţin o perioadă de timp. Când se va întâmpla asta, nu este clar. Totul depinde de evoluţia bugetului şi a economiei, a precizat premierul Victor Ponta, citat de Wall Street Journal.
Sursa: Agerpres