Economia mondială ar putea intra în recesiune „în 2023 sau 2024.” Acestă declarație îngrijorătoare a fost făcută de de vicepreședintele CEBR (The Centre for Economics and Business Research), Douglas McWilliams. Potrivit unui raport publicat duminică, producţia economică mondială va depăşi anul viitor pentru prima dată 100.000 de miliarde de dolari. Documentul indică că China va avea nevoie de ceva mai mult timp decât se credea pentru a depăşi Statele Unite ca economie numărul 1.

China va deveni prima economie mondială în 2030, cu doi ani mai târziu decât se preconiza în raportul World Economic League Table de anul trecut, relatează Reuters, citând compania britanică de consultanţă CEBR. India pare că va depăşi Franţa anul viitor şi apoi Regatul Unit în 2023 pentru a deveni a şasea economie din lume, a precizat CEBR.

„Problema importantă pentru anii 2020 este modul în care economiile mondiale fac faţă inflaţiei, care a ajuns acum la 6,8% în SUA”, a declarat vicepreşedintele Cebr, Douglas McWilliams.

El speră că o ajustare va aduce sub control elementele netransitorii.

„Dacă nu, atunci lumea va trebui să se pregătească pentru o recesiune în 2023 sau 2024”, a avertizat acesta.

Raportul a arătat că Germania este pe cale să depăşească Japonia în ceea ce priveşte producţia economică în 2033. Rusia ar putea deveni o economie de Top 10 până în 2036, iar Indonezia pare să fie pe drumul cel bun pentru locul nouă în 2034.

Temerea economiștilor și specialiștilor în finanțe

Trebuie spus că economiștii și specialiștii în finanțe avertizează cu privire la posibila apariție a unui nou ”Minsky moment”, eveniment care se referă la debutul unui colaps al unei pieţe, adus de o activitate speculativă excesivă şi iresponsabilă. Ultima dată când acest termen a fost folosit s-a întâmplat în 2008, la începutul Marii Recesiuni. Se pare că 2021–2022 ar avea câteva asemănări cu ultima recesiune mare cu care s-a confruntat lumea, arată o analiză publicată de American Institute for Economic Research.

Secolul 21 ar putea fi numit secolul datoriilor, iar dacă lucrurile continuă tot așa, ar putea fi numit secolul ”marii neachitări a datoriilor”. La începutul secolului, dobânzile extrem de scăzute promovate de băncile centrale din toată lumea dezvoltată au provocat o frenezie a creării creditelor private și o bulă financiară și imobiliară gigantică. Aceasta a explodat în 2008, așa cum s-a văzut cu consecințe nefaste pentru economia mondială.

Hyman Minsky a fost un economist care a dezvoltat o taxonomie perfectă a relațiilor financiare. ”Momentul Minsky” defineşte un punct în timp când declinul subit al sentimentului din piaţă duce inevitabil la o prăbuşire a pieţei respective. Potrivit lui Minsky, când lucrurile merg bine într-o economie și așteptările sunt îndeplinite, corporațiile încep să-și crească excesiv datoria. Asta determină trecerea de la o situație stabilă (în care hedge fund-urile sunt norma) la una instabilă (în care companiile tip Ponzi sunt norma).