În prima jumătate a acestui an, guvernul a plătit 333 milioane de lei beneficiarilor de venit minim garantat cu 30% în plus faţă de 2014. Aceeaşi evoluţie a avut loc şi în 2013 comparativ cu 2012. Explicaţia: guvernul a modificat legislaţia dând acces mai multor persoane şi mărind cuantumul ajutorului.

 „Majorarea nivelului venitului minim garantat a determinat creșterea, comparativ cu semestrul I din anul  anterior, atât a numărului de beneficiari cât și a sumelor plătite. Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 218.340 în semestrul I 2013 la 241.004 în semestrul I 2014, cu 22.664 beneficiari (10,4%). Suma  plătită în semestrul I 2014, de 333.012.272 lei, a fost mai mare cu 75.985.611 lei (29,6%) decât în semestrul I 2013”, se arată într-un buletin statistic al Ministerului Muncii, publicat recent.

Totodată, guvernul a achitat contribuţia de de sănătate pentru  aceste persoane (peste 18,25 milioane de lei în primul semestru), precum şi asigurarea obligatorie a locuințelor (peste 521 mii lei). Cheltuiala a depăşit, astfel, 351 milioane de lei în primele şase luni. În plus, au fost acordate unora dintre beneficiari ajutoare de urgenţă de circa 14 milioane de lei.

Venitul minim garantat este stabilit, prin anchetă socială, de către primari. Cei mai mulţi beneficiari sunt în judeţele: Dolj (14.645), Buzău (11.069), Galaţi (10.700), Vaslui (10.494) şi Teleorman (10.469).

În medie o persoană singură primeşte142 lei, iar cuantumul creşte până la 564 lei  pentru o familie formată din mai mult de cinci persoane. În total sunt peste jumătate de milion de beneficiari.

Venitul minim garantat ar trebui să fie un sprijin financiar temporar până la găsirea unui loc de muncă şi să fie acordat în schimbul unor ore de muncă prestate în folosul comunităţii. În realitate, venitul minim devine un ajutor permanent, iar sociologii arată că, în multe situaţii, beneficiarii refuză să se mai angajeze pentru că diferenţa dintre suma primită de la stat şi salariul minim îi demotivează. Un exemplu dat în “Raportul social al ICCV: Starea sărăciei din România în context European” este cel al familiilor cu doi copii, în cazul cărora cumularea venitului minim cu alocaţiile  este comparabilă cu suma obţinută din salariul minim şi alocaţii.

Sociologii arată că există mai multe motive ca beneficiarii de venit minim să nu mai părăsească acest sistem şi să îl prefere angajării. În primul rând, cuantumul este apropiat de cel al salariului minim,în al doilea rând există posibilitatea să câştige venituri la negru, precum şi alte avantaje de la stat (asigurare de sănătate, asigurarea obligatorie a locuinţei). O altă cauză a permanentizării venitului minim este lipsa unei prevederi în lege care să limiteze perioada pentru acordarea ajutorului. Alte cauze sunt lipsa locurilor de muncă în apropierea domiciliului, nivelul scăzut de educaţie şi lipsa experienţei.

Te-ar putea interesa și: