Vanzarile de produse cosmetice devin o necunoscuta

de intrebare: ce se intampla cu sampoanele? Este categoria de produse care, potrivit informatiilor furnizate de compania MEMRB/IRI Romania, a scazut drastic, cu 24% in anul 2003, comparativ cu 2002. Se impun insa o serie de explicatii si precizari. In primul rand, trebuie sa accentuam faptul ca este vorba de numarul bucatilor comercializate, ceea ce presupune si vanzarea de pliculete; or, aceasta forma de prezentare este din ce in ce mai putin solicitata de catre consumatori, majoritatea achizit

de intrebare: ce se intampla cu sampoanele? Este categoria de produse care, potrivit informatiilor furnizate de compania MEMRB/IRI Romania, a scazut drastic, cu 24% in anul 2003, comparativ cu 2002. Se impun insa o serie de explicatii si precizari. In primul rand, trebuie sa accentuam faptul ca este vorba de numarul bucatilor comercializate, ceea ce presupune si vanzarea de pliculete; or, aceasta forma de prezentare este din ce in ce mai putin solicitata de catre consumatori, majoritatea achizitionand in ultimul an cantitati mai mari de 200 de mililitri. Asadar, iata una din cauzele cele mai importante ale reducerii pietei, in volum. Totusi, marii producatori raporteaza, an de an, cresteri substantiale ale vanzarilor, atat cantitativ, cat si valoric. De aceea este necesara inca o clarificare: studiile de retail audit ale MEMRB – si nu numai ale acestei companii – sunt realizate pe un esantion reprezentativ la nivel national, constituit din magazine care practica vanzarea cu amanuntul, in respectivul panel nefiind insa incluse, cel putin deocamdata, unitatile de tip hipermarket, cash&carry, discont si chiar unele lanturi de supermarketuri, cum ar fi Mega Image. Pentru a nu crea confuzie pe piata, am recurs si la datele Institutului de Cercetare de Piata GfK Romania. Conform acestora, utilizatorii casnici au achizitionat intr-adevar o cantitate mai mica de sampon in anul 2003, comparativ cu 2002, dar numai cu 3% (in litri). Ca atare, este foarte posibil ca cel putin o parte din diferentele aparute intre raportarile celor doua companii sa se regaseasca in formele de comert mentionate anterior. „Apetitul romanilor de a face cumparaturi in magazine si centre comerciale civilizate este foarte mare”, afirma Andi Dumitrescu, director cercetare la GfK Romania. „La nivel national, ponderea comertului modern a crescut de la 10% in 2001, la 15% in 2003, iar in Bucuresti, de la 16% la 30%, in aceeasi perioada. In anul 2003, lanturile de magazine de acest tip s-au extins, iar ritmul de expansiune continua si mai promitator in acest an”, constata Andi Dumitrescu. La randul sau, Mircea Goranescu, Market Research Manager/ Home Personal Care la Unilever Romania, face urmatorul comentariu: „Daca ne referim doar la piata de sampoane, aproximativ 30% din vanzarile totale se deruleaza prin marile retele, in care firmele de cercetare de piata din Romania inca nu au intrat, desi la inceputul acestui an au facut primii pasi in acest sens. Panelul utilizat in prezent ramane credibil, cu mentiunea ca in ultima perioada ne estimam segmentul de piata in functie si de vanzarile inregistrate in unitatile de tip hipermarket si cash&carry, vanzari pe care fiecare producator in parte si le cunoaste. Este doar o problema de timp si de tehnologie pana cand vom avea, din partea companiilor de research, rezultate concrete si din reteaua key account. Imaginea de ansamblu este putin derutanta in acest moment, insa astfel de dificultati s-au inregistrat, la inceputul anilor ‘90, si in Ungaria, Polonia si Cehia”, precizeaza Mircea Goranescu. Revenind la datele furnizate de compania MEMRB, remarcam o segmentara clara a preferintelor consumatorilor in cadrul aceleiasi categorii de produse. Astfel, sampoanele „premium” si „medium” au crescut, scazand cele de pe segmentul „economic”. In ceea ce priveste produsele destinate prevenirii transpiratiei, se observa cresterea vanzarilor de antiperspirante, in defavoarea deo-parfumurilor. Totodata, piata produselor gen deo stick a crescut, in 2003, cu aproape 5%, fata de 2002.