Clauza de salvgardare instituita de Romania la importurile de carne de porc si pasare din Ungaria este de mai bine de doi ani motivul neintelegerii dintre crescatorii romani de animale si procesatorii din industria carnii. Suparati au fost si vecinii nostri de la vest. Fiecare, dupa cum ii dictau propriile interese, cerea autoritatilor romane impunerea sau suspendarea barierei tarifare.
Dupa 1 iulie 1997, data intrarii Romaniei in CEFTA, piata romaneasca a fost invadata de importurile de carne, cu precadere de cele din Ungaria, ca urmare a reducerii substantiale a taxelor vamale, de la peste 300%, la 25%. Momentul s-a suprapus cu inceperea declinului in zootehnia romaneasca. Complexurile de porci si pasari, inglodate in datorii faceau obiectul listelor care cuprindeau societati vizate sa intre in lichidare. Pe de alta parte, pietele externe de desfacere a carnii romanesti erau si ele pierdute de mult. Golul lasat de zootehnia romaneasca pe piata autohtona a fost imediat ocupat de Ungaria. In 1998, efectivele de porcine se injumatatisera. Daca in 1990, Romania detinea un efectiv de 12 milioane de porci, in 1998 existau mai putin de 6 milioane de capete. Implicit, productia de carne de porc a inregistrat si ea un regres de 200.000 echivalent carcasa. Astfel, concurenta produselor unguresti, mai ieftine, datorita subventiilor acordate de statul ungar, a inceput sa puna in dificultate procesul de valorificare a ceea ce mai ramasese din productia de carne, pe piata din Romania. In 1998, Ungaria reprezenta cel mai mare furnizor de produse agroalimentare pe piata Romaniei, cu 16% din totalul importurilor agroalimentare si 68% din totalul importurilor provenite din CEFTA.
Dupa doi ani, crescatorii de porci si pasari din Romania cereau guvernului de la acea vreme o masura temporara de protectie a afacerilor lor. Astfel, la 2 iulie 1999, a fost instituita clauza de salvgardare la importurile de carne din Ungaria, respectiv au crescut taxele vamale de la 25% la 45%. Masura avea valabilitate un an. Deci, in iulie 2000, bariera tarifara trebuia ridicata. Insa, tot la presiunea producatorilor romani din sectorul zootehnic, statul roman prelungeste aceasta clauza, pe o perioada nedeterminata, fapt ce i-a nemultumit atat pe procesatorii din Romania, cat si pe partenerii unguri.
Daca in ultimii doi ani, printr-un lobby puternic, patronatul din zootehnia romaneasca a reusit sa-si vada interesele aparate, acum situatia s-a inversat. Batalia purtata in ultima jumatate de an pe marginea mentinerii clauzei sau suspendarii ei a fost castigata in cele din urma de asociatiile din industrializarea carnii, dar si de statul ungar. Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) se pregateste, in prezent, sa ridice bariera tarifara impusa Ungariei, adica sa reduca taxele vamale de la 45% la 25%, la importurile de carne de porc. Motivele invocate sunt: lipsa acuta de carne de porc pe piata romaneasca; importurile din Ungaria nu mai constituie o problema pentru producatorii romani, acestea scazand foarte mult in ultimul timp, si deci nu se mai justifica mentinerea clauzei de salvgardare.
Sectorul zootehnic se simte din nou amenintat. „Acesta este un semnal ca zootehnia va fi sacrificata. Profitabilitatea celor doua industrii, porc si pasare, va fi serios afectata. Acum, ambele merg un pic mai bine. Criza mondiala de carne, in urma bolii vacii nebune, a febrei aftoase, a favorizat productia de carne din Romania, tara neatinsa de astfel de boli. In conditiile in care Ungaria subventioneaza masiv, iar politicile agricole din Romania de dezvoltare a zootehniei lipsesc cu desavarsire, cele doua industrii se vor indrepta imediat catre faliment, o data cu ridicarea barierei tarifare”, ne spune Marius Iliev, presedintele Uniunii Interprofesionale pentru Agricultura si Alimentatie”. Tot el acuza ca in spatele acestei decizii stau, de fapt, interese de grup. „Grupurile interesate care sustin reducerea taxei vamale la importul din Ungaria sunt importatorii de carne si procesatorii, care au investit foarte putin in aceasta industrie. In totalul capitalului investit in producerea carnii, acestia detin sub 3%.”
Importuri fara taxe prin zone defavorizate
Argumentele fiecarei parti par sa stea in picioare. Este adevarat ca din punct de vedere institutional, clauza de salvgardare nu-si mai prezinta rostul. Valoarea totala a exporturilor efectuate de Ungaria s-a ridicat in 2000 la 28 miliarde de dolari, si numai 2% din aceasta suma reprezinta valoarea produselor destinate Romaniei. Astfel, importurile unguresti de carne nu mai aduc prejudicii producatorilor romani, dupa cum afirma surse din cadrul Departamentului din Comert din Ministerul de Externe, invocand prevederile CEFTA, care, de altfel, te obliga, atunci cand nu mai exista motive, sa ridici barierele tarifare impuse. Pe de alta parte, Traian Toda, vicepresedintele Organizatiei patronale a societatilor comerciale de producere a carnii, sustine contrariul: „In primul trimestru din acest an, prin zonele defavorizate a intrat in tara de sase ori mai multa carne ca in primul trimestru al anului 2000”. Imediat dupa impunerea clauzei de salvgardare, oamenii de afaceri s-au orientat rapid. Zonele defavorizate au fost portita prin care procesatorii si importatorii au adus porci in viu si carne in carcasa, fara a plati taxe vamale.
Real este si faptul ca Romania nu are politici agricole de sustinere, sprijinire a producatorilor agricoli, cum se poarta in tara vecina.
De altfel, Romania a fost de la bun inceput, de la intrarea in CEFTA, concurentul cel mai slab al tarilor semnatare ale acordului. Si nu din cauza ca la noi s-ar produce mai scump ca in Vest. In prezent, costurile de productie romanesti sunt la acelasi nivel cu cele din Ungaria. Dar, din lipsa unui program de sustinere, prin subventii directe sau indirecte, a productiei agricole, Romania a intrat intr-o concurenta neloiala cu toate tarile semnatare CEFTA, unde practica subventiilor este si acum la ordinea zilei. Nu putem spune ca subventiile au lipsit cu desavarsire in agricultura romaneasca. Insa ele au fost acordate haotic si nu si-au atins scopul aproape niciodata. Aceasta concurenta a dus la caderea celor mai slabi, adica a noastra.
Ungaria este marea beneficiara a CEFTA
Un exemplu concludent este Romania in relatia cu Ungaria. Un studiu realizat de Comisia Europeana pentru agricultura arata ca Ungaria, datorita politicilor consistente de sustinere si subventionare a agriculturii a avut si are avantaje ca urmare a intrarii in CEFTA. Statisticile arata ca, in 1991, exporturile si importurile de produse agroalimentare ale Ungariei catre si din CEFTA aveau o pondere, in totalul comertului exterior al acestei tari, aproape egala de 4,9%, respectiv 4,7%. In 1996, importurile scazusera la 3,4%, in timp ce exporturile in tarile din CEFTA au luat amploare, ajungand la 13%. In schimb, in Romania, s-au inregistrat rasturnari de situatii in defavoarea producatorilor romani. Raportandu-ne la acelasi fel de indicatori, ponderea exporturilor de produse agroalimentare romanesti catre CEFTA, in total exporturi, era de 3% in 1995, iar in 1998, de 16%. Importurile din CEFTA, aveau o pondere, in 1995, de 4%, ajungand in 1998 la 23%.
Nici taxa de salvgardare nu poate compensa aceste dezechilibre ale politicii agricole. Barierele tarifare pot duce eventual la o profitabilitate de moment a productiei autohtone, cum de altfel s-a intamplat in acesti doi ani cat a existat clauza de salvgardare si cu crescatorii de animale din Romania. Mihai Lungu, secretar de stat in MAAP sustine ca, in prezent, crescatorii de porcine au un profit de 5-6 000 de lei/kg de porc in viu. El sustine ca, producatorii nu ar trebui sa fie ingrijorati, deoarece la MAAP se lucreaza la un set de masuri concrete de sprijinire a agriculturii romanesti. Respectiv, fondul pentru imbunatatirea raselor de animale si cresterii efectivelor; vinderea la preturi simbolice a actualelor ferme de animale inchise, dar numai agentilor economici privati din domeniu, care au dovedit profesionalism si nu au datorii la stat; interzicerea importurilor de carne prin zonele defavorizate. r
Ce mutatii se vor produce pe piata din Romania in lipsa acestei clauze de salvgardare, ramane de vazut. Insa efectele se vor produce in lant. Daca statul roman nu ia masuri serioase de aplicare a unei politici agricole de sprijinire a producatorilor, de stimulare a productiei de carne, zootehnia romaneasca ramane descoperita. Pica acest sector, pica si combinatele de furaje si nutreturi. Producatorii de cereale vor fi nevoiti sa-si gaseasca alte piete. Solutia ar fi exportul. Dar, dupa cum arata statisticile, preturile pe pietele externe la cereale sunt mai mici decat cele practicate in Romania. r
Din tot acest razboi, singurul castigator pare sa fie statul ungar. ” Prin eliminarea barierelor tarifare, statul roman ajuta statul ungar sa reduca subventiile. Pentru ca taxa vamala se reduce aproape la jumatate, implicit se va micsora si aportul statului ungar in subventionarea produsului respectiv”, spune Marius Iliev. tr
r
Programul de sustinere a exportuluir
Ungariatr
Forma de aplicarer
– subventii de export pentru produsele agricole animaliere si de peste.r
Exemple specificer
Se aplica la fructe, legume, carne de porc, carne de pasare, vinuri.r
Subventiile de export aplicate au fost facute pe baza unui acord negociat cu OMC si au reprezentat: r
• 1995 – 268 mil ECU;r
• 1996 – 212 mil ECU.r
Subventiile de export sunt acordate si in prezent.r
r
Romaniar
Nu exista un program in acest sens.r
sursa: UNIPAAr
r
Programul de sustinere a pretului producatorilorr
Ungariatr
Programul consta in garantarea cumpararii produselor in cazuri de excedente sau dezechilibre, de catre stat la un pret care sa il protejeze pe producator.r
Forma de aplicarer
Pentru bovine si porcine la abatorizare; pentru porumb destinat furajarii; pentru grau destinat consumului uman; pentru lapte de vaca.r
Exemple specificer
S-a aplicat si se aplica sistemul de preturi minime garantate de achizitie, de catre stat, prin care statul se obliga sa cumpere productia realizata in cazul in care pretul de pe piata scade sub acest pret si in caz de supraproductie. r
De exemplu, la nivelul anului 1995 aceste preturi minime garantate erau:r
– carne de vaca 130 forinti/kg;r
– porc in viu la abator 110 forinti/kg;r
– porumb pentru furajare 9.600 forinti/to (1995);r
– grau destinat consumului uman 8.800 forinti/to (1995);r
– lapte de vaca 1-1,5 forinti/l in functie de continutul de grasime (1995).r
r
Romaniar
Nu exista un program in acest sens.r
sursa: UNIPAAr
r
Programul de sustinere a pretului producatorilorr
Ungariatr
Fonduri de sustinere nerambursabiler
Forma de aplicarer
• Fond pentru sustinerea geneticii:r
– sume nerambursabile pentru intretinerea geneticii, reprezentand 50% din costr
• Asistenta pentru procurarea matcii:r
– sume nerambursabile pentru procurare prasila – 50% din costr
• Fond pentru sustinerea terenurilor arabile din zonele defavorizate:r
– sume nerambursabile pentru valorificarea acestor terenuri, sub forma unor alocatii de ha diferentiat pe categorii de teren (subventii teren arabil 1.850 forinti/ha (1995); subventii pajiste 700 forinti/ha) (1995)r
• Fond pentru sustinerea investitiilor de dezvoltare a agriculturii si procesare a produselor alimentare:r
– subventionarea sub forma de restituiri de la stat a 40% din costul investitiilor din agricultura, zootehnie, forestiera si procesarea produselor alimentare si 50% pentru investitii in plantatii. La aceasta se adauga subventionarea a 60% din dobanda de finantare.r
• Fond pentru impaduriri si intretinere terenuri: r
– alocatii bugetare prin Ministerul Agriculturiir
• Fond pentru sustinerea asociatiilor ale silvicultorilor: r
– alocatii bugetare prin Ministerul Agriculturiir
• Fond pentru abatorizare vanat:r
– prin alocatii bugetarer
• Fond pentru protectia terenurilor:r
– prin alocatii bugetarer
r
Romaniar
Fonduri de sustinere r
Forma de aplicarer
• Fond pentru imbunatatirea varietatilor de plante;r
• Fond pentru imbunatatirea raselor de animale si a cresterii efectivelor; r
• Nu exista un program pentru sustinerea terenurilor arabile;r
• Subventie de 55% din pretul de achizitionare a utilajelor agricole romanesti, acordata recent prin Ordinul MAAP nr. 97;r
• Fond pentru impaduriri si intretinere terenuri: r
– alocatii bugetare prin Ministerul Agriculturii;r
• Fond pentru sustinerea asociatiilor ale silvicultorilor: r
– alocatii bugetare prin Ministerul Agriculturii;r
• Nu exista un fond pentru abatorizare vanat;r
• Nu exista un fond pentru protectia terenurilor.r
sursa: UNIPAAr
r
Programe subsidiare de sustinere a agriculturiir
Ungariatr
Forma de aplicarer
Subventii la dobanzi; garantii guvernamentale pentru acordarea de credite; asistenta pentru procurarea de masini si utilaje noi; asistenta pentru leasingul de masini si utilaje; asistenta pentru cooperatori pentru achizitionarea de noi terenuri; asistenta pentru produse specifice de interes; asistenta pentru ameliorarea solului; asistenta pentru planificarea impaduririlor si taierilor.r
Exemple specificer
– 60% din dobanzi sunt subventionater
– statul acorda garantii producatorilor pentru obtinerea de crediter
– 40% din costul investitiilor este suportat de stat, iar la import nu se percep taxe vamaler
– 12% din rata de leasing se suporta de catre statr
– Se acorda o bonificatie de 10% din dobanda r
– 2000 forinti/ha cultivat cu cereale (1995)r
– 40% din costul pentru ameliorarea solului r
– asistenta pentru planificarea impaduririlor si taierilor se aproba prin bugetele MA.r
r
Romaniar
Forma de aplicarer
• Asistenta pentru produse specifice de interes r
– 1 milion lei/ha cultivat incepand cu anul 2001; r
• Asistenta pentru planificarea impaduririlor si taierilor – se aproba prin bugetele MA.r
sursa: UNIPAAr
r
Structura costului de productie la carnea de pasarer
ttCarne de pasarer
SpecificatietUM tdin Romaniar
Pret mediu furajtlei/kg furajt6.600tr
Consum mediu furajtlei/kg carne in viut2,16tr
Cost furajetlei/kg carne in viut14.256tr
Cheltuieli pui de o zi/grasunitlei/kg in viut3.500tr
Cheltuieli cu salariitlei/kg carne in viut500tr
Cheltuieli cu utilitatitlei/kg carne in viut2.400tr
Cheltuieli medicatie, alte cheltuielitlei/kg carne in viut3.000tr
Cost total mediu de productietlei/kg carne in viut23.656tr
Curs luna maitlei/$t28.493tr
Cost total mediu de productiet$/kg carne in viut0,83tr
nota: In Ungaria, pretul la poarta fermei este de 0,80 $/kg carne in viur
sursa: UNIPAAr
r
Structura costului de productie la carnea de porcr
ttCarne de porcr
SpecificatietUM tdin Romaniar
Pret mediu furajtlei/kg furajt6.200tr
Consum mediu furajtlei/kg carne in viut4,30tr
Cost furajetlei/kg carne in viut26.660tr
Cheltuieli grasunitlei/kg in viut3.300tr
Cheltuieli cu salariitlei/kg carne in viut1.900tr
Cheltuieli cu utilitatitlei/kg carne in viut2.300tr
Cheltuieli medicatie, alte cheltuielitlei/kg carne in viut3.400tr
Cost total mediu de productietlei/kg carne in viut37.560tr
Curs luna maitlei/$t28.493tr
Cost total mediu de productiet$/kg carne in viut1,32tr
nota: In Ungaria, pretul la poarta fermei este de 1,23 $/kg carne in viur
sursa: UNIPAAr
r
Fiscalitater
Ungariatr
1. Impozit pe profit in agricultura si zootehnier
– este de 18%, in timp ce impozitul pentru restul sectoarelor economice este de 42%r
2. Accize pentru motorinar
Se aplica un regim preferential; fermierilor li se restituie 100% din accizele aplicate la motorina.r
3. Taxa pe valoare adaugatar
Cota diferentiata pentru produsele agroalimentare – 12%r
r
Romaniar
1. Impozit pe profit in agricultura si zootehnier
– este de 25%, acelasi pentru toate activitatile economicer
2. Accize pentru motorinar
In Romania nu se restituie, insa pentru motorina tehnologica nu se percep taxe de drum.r
3. Taxa pe valoare adaugatar
Cota unica – 19%r
sursa: UNIPAAr