Un raport care stânjenește guvernele: „Pandemia ar fi putut fi evitată”

Raportul, publicat miercuri, a fost întocmit de Independent Panel for Pandemic Preparedness and Response. Concluziile la care au ajuns cei 13 experți după opt luni de muncă sunt tragice și cer răzbunare deoarece scot la suprafaţă „verigi slabe” în lanțul de pregătire și răspuns. Critică un sistem „inconsistent”, scrie ilgiornale.it

Se plâng de instrumentele de „alertă mult prea lente”, de un OMS „subfinanțat” și de o conducere politică globală „absentă”. Iar concluziile trase nu se referă doar la primul val, care, deși limitat, a sosit pe nepregătite, ci arată cu degetul către acele guverne care nu au reușit să împiedice revenirea virusului. Evenimente „deosebit de tragice”, având în vedere că o serie de „măsuri de sănătate publică” corecte le-ar fi putut „preveni” cu ușurință.

Acuzațiile experților

Lista de erori, „lacune” și „eșecuri” este nesfârșită. În primul rând, lumea a „ignorat ani de alertă privind o amenințare pandemică inevitabilă”, aşa cum de zeci de ani nu a oferit „finanțare, sau pregătire practică adecvate, în ciuda ritmului din ce în ce mai rapid în care apar bolile zoonotice”. Dar mai presus de toate, experţii au fost îngroziţi de alegerile făcute între sfârșitul anului 2019 și începutul anului 2020. Primul inculpat major este China, care, deși a identificat o pneumonie de etiologie necunoscută încă din decembrie 2019, a informat lumea cu proceduri „mult prea lente pentru a genera un răspuns rapid și precauțional”. În rezumat, raportul susţine că, din cauza Beijingului, “s-a pierdut timp prețios”.

Greşelile statelor

Dacă regimul comunist a eșuat, celelalte țări nu s-au descurcat mai bine, vinovate că au adoptat o abordare „așteaptă și vezi” în loc de „implementarea unei strategii agresive de izolare care ar fi putut preveni pandemia globală”. O lună întreagă, februarie 2020, a fost literalmente pierdută: lipseau proviziile de măști și ventilatoare; sistemul de coordonare a eșuat; au apărut „strategii inconsistente, sau inexistente”; iar știința nu a fost ascultată în mod adecvat. Mai mult, „pregătirea a fost subfinanțată și finanțarea răspunsului a fost prea lentă”. În plus, a existat o lipsă de bani pentru „furnizarea de echipamente medicale, pentru a se începe căutarea instrumentelor de diagnosticare și a celor terapeutice, sau pentru a ne asigura că vaccinurile sunt disponibile pentru toată lumea”. O subestimare imensă, pe care o plătim scump și astăzi.

O privire spre viitor

Raportul nu privește doar trecutul. Dar și, mai ales, viitorul. Deoarece distribuția vaccinurilor pare „în mod clar nedreaptă și nestrategică”, atât de mult, încât riscă să dea naștere la noi variante rezistente la serurile disponibile astăzi. Prin urmare, sunt necesare „măsuri esențiale pe termen scurt”, deoarece nu ne putem concentra doar pe Covid-19. „Trebuie să învățăm din această criză și să o planificăm pe următoarea – spun experții – În caz contrar, vom pierde timp prețios. COVID-19 a fost o alarmă teribilă. Acum, lumea trebuie să se trezească și să se implice în atingerea unor obiective clare, în găsirea de resurse suplimentare, implementarea de noi măsuri și un leadership puternic, pentru a se pregăti pentru viitor”.

Sfaturile experților

Ce ar trebui făcut? Raportul listează șapte recomandări „simple”. Unele sunt de natură politică, cum ar fi crearea unui consiliu global pentru amenințări privind sănătatea, condus de șeful statului și guvernului. Altele se referă la OMS, a cărei independență, autoritate și finanțare ar trebui sporite. Delicat rolul de director general, deținut acum de mult criticatul Tedros Ghebreyesus, care ar trebui să fie lipsit de posibilitatea de a fi reales, pentru a garanta o independență suplimentară. Dar ar trebui revizuite și criteriile de selectare a personalului organizației, care acum sunt mai mult „politizate” excesiv, decât bazate pe competențe.

Alte sugestii includ investițiile în planuri de pandemie și crearea unui nou sistem global de alertă. Sau posibilitatea pentru OMS de a publica informații despre focare fără aprobarea prealabilă a guvernului național, așa cum s-a întâmplat cu China. Sau puterea Organizației de a investiga (serios) agenții patogeni care au apărut în focare, fără a repeta expediția jenantă cu care Beijingul a fost absolvit de orice responsabilitate. Mai mult, ar fi necesar să se asigure că viitoarele declarații de urgență privind sănătatea publică sunt luate „pe baza principiului precauției”, fără a întârzia cu săptămânile, așa cum a făcut OMS în 2020. Nici nu ar fi rău să se creeze un instrument internațional de finanțare a pandemiei, astfel încât să poată mobiliza între 5 și 10 miliarde de dolari pe an pentru a finanța pregătirea pentru pandemie și poată aloca, în caz de urgenţă şi fără prea mult preaviz între 50 și 100 de miliarde de dolari.

Scopul final, se arată în raport, este de a face din aceasta „ultima pandemie” din istorie. O speranță excelentă. Cu o singură problemă: multe dintre indicații erau cunoscute de ceva timp. Dar aproape nimeni din lume nu s-a obosit să fie găsit pregătit.

Sursa foto: Dreamstime