Un episod din trecut cu Traian Băsescu, povestit de un fost președinte al CNAS

Lucian Duță, fost președinte al CNAS, a scris o opinie despre felul în care a fost gestionată comunicarea privind deschiderea școlilor de către Președintele României.

Am văzut cu toții cum deunăzi ditamai Președintele minunatei noastre țări s-a acoperit de ridicol la o oră de maximă audiență și pe marginea unui subiect extrem de sensibil, respectiv deschiderea școlilor! Omul a ieșit și ne-a citit scenarii pe baza cărora se vor putea deschide școlile in septembrie, folosind informațiile puse la dispoziție de specialiștii lui pește prăjit de la Min Sănătății și probabil de la alți mici impostori din alte zone puși să gestioneze o situație fără precedent, respectiv Pandemia românească numită mai degrabă GUVID decât COVID!

Ce a urmat am văzut cu toții! La semnalele presei, care a sesizat imediat că Președintele pusese pus în situația de a comunica date eronate, Administrația Prezidențială a fost pusă in situația jenantă de a recunoaște erorile și de a prezenta scuze publice!

Foarte rar am vorbit de relația instituțională pe care am avut-o cu Președintele Traian Basescu în timpul mandatului meu! Dar ca să vă faceți o imagine voi povesti câteva amănunte pt a evidenția presiunea imensă și mai ales responsabilitatea pe care orice funcționar ar trebui să o simtă atunci când comunică informații unui Președinte de Stat! Pt că ești conștient că orice informație eronată îl poate pune pe cel mai important om de stat in situații penibile și mai ales poate creea imagini greșite în mintea cetățenilor cărora acesta le adresează mesaje!!!

La câteva luni după ce fusesem numit președinte CNAS am avut o întâlnire foarte scurtă la Cotroceni cu Traian Basescu! Știam că nu mă cunoștea și nu prea era de acord cu numirea mea, mai ales că-i luasem locul mult mai celebrului profesor Irinel Popescu! Am intrat în birou cu inima strânsă, având in fața mea un om cu o privire glacială și care m-a întrebat ce am de gând să fac ca șef al CNAS, având in vedere că eram in mijlocul crizei economice din 2010 iar cele mai mari arierate publice se înregistrau chiar în domeniul sănătății! I-am vorbit pe scurt de două proiecte majore: taxa claw-back (prin care se făcea rapid echilibrarea bugetului sănătății dar care avea un risc major pt că însemna taxarea producătorilor de medicamente) și informatizarea sistemului de la CNAS-care însemna eliminarea fraudelor de sute de milioane de euro anual dar care era o misiune extrem de delicată pt că unificarea bazelor de date implica ca toate serviciile speciale din România sa coopereze!!

Raspunsul Președintelui a fost promt: ”TE ROG SA IEȘI AFARĂ! M-am săturat de impostori care-mi promit că fac ceva și doar mint”! Recunosc că am rămas împietrit și am dat să ma ridic de pe scaun dar s-a auzit și mai tare “Stai jos”! M-am așezat și am auzit următoarele cuvinte: ”Dacă faci ce ai spus vei avea tot sprijinul meu! Dar dacă faci o singură greșeală sau mă minți vei avea de-a face cu mine”! Nu am mai spus decât “multumesc “ și am ieșit în grabă! M-am dus val-vârtej la sediul CNAS, mi-am strâns mica echipă în care aveam încredere și le-am spus că avem undă verde să schimbăm tot sistemul sanitar dar cu o condiție esențială: să fim foarte atenți cum o facem iar informațiile publice pe care le transmiteam Prim-Ministrului sau Președintelui să fie extrem de precise!

O să mai spun doar atât: ambele proiecte au fost finalizate și niciodată nu am indus în eroare cele două instituții de mai sus! Presiunea a fost imensă pt că nimeni nu dorea informatizarea sistemului sau taxarea Big Pharma! Știam că la cea mai mică greșeală pe care aș fi făcut-o in relația cu Palatele Puterii, povestea s-ar fi încheiat rapid! Cel puțin cu mine…

Azi constat cu un pic de amuzament dar și ușoară tristețe că nimeni nu-și asumă eroarea majoră de a pune un Președinte de Stat intr-o situație jenantă intr-un moment mult mai dificil și în care toți cetățenii sunt extrem de atenți la ceea ce vine dinspre Cotroceni! Iar subiectul era extrem de sensibil: deschiderea școlilor!

Dar nu mă mai miră nimic: impostorii și incompetenții nu vor avea niciodată onoare sau simțul responsabilității !