Buy back-ul imobiliar, prin care se poate achiziţiona o locuinţă nouă oferind una veche la schimb, plus diferenţa, a fost abandonat de puţinii dezvoltatori care au apleat la acest sistem, după primele luni de încercare. Motivul principal stă în imposibilitatea de a valorifica imobilul vechi pe o piaţă inactivă, în care blocarea banilor înseamnă moarte sigură.

Chiar dacă o serie de jucători din piaţa de real estate au văzut iniţial în această metodă o posibilitate de stimulare a vânzărilor, ideea a fost abandonată pe drum odată cu accentuarea crizei şi scăderea cererii de locuinţe.

„Am renunţat la metoda de vânzare prin buy back pentru că nu era eficientă pentru noi ca dezvoltatori. Au fost şi puţine solicitări pe această zonă, dar au fost şi cazuri în care clientul avea un apartament într-o zonă proastă şi noi pierdeam. Motivul principal pentru care am renunţat este că nu vrem să rămânem cu apartamentele vechi pe care să nu le putem valorifica“, a declarat pentru capital.ro Alexandra Călin, reprezentantul de vânzări al firmei Stein Construct.

Stein Construct a fost printre primii dezvoltatori care au aplicat acest sistem, încă din 2007, când piaţa explodase. Compania oferea posibilitatea cumpărătorilor interesaţi de achiziţia unui apartamente într-unul din proiectele Rubin Stein şi Saphir Stein, ca după achitarea unui avans de 30% să îşi cedeze locuinţa veche pentru restul din sumă.

Buy back-ul folosit doar ca instrument de promovare

Un alt dezvoltator care a apelat la buy back pentru a atrage atenţia clienţilor asupra produsului său este ENG International, care construieşte ansamblul rezidenţial Dream Village din Iaşi.

„Am folosit această metodă doar ca instrument de promovare, doar în primele luni de la lansare, dar am renunţat la ea ulterior pentru că s-a constatat că e mai eficientă metoda clasică. Au fost cereri pentru buy back, dar nu s-a concretizat nici una“, a menţionat Shaltiel Samy, administratorul proiectului.

În prezent, ansamblul din Iaşi are finalizate trei blocuri din cinci şi a vândut 80% din locuinţele terminate. „S-au vândut 80% din primele trei blocuri, adică circa 120 de unităţi, dintr-un total de 264 disponibile. Ultimele două blocuri sunt în construcţie“, a explicat Shaltiel Samy.

Nu poate funcţiona din lipsa cererii

Potrivit lui Dan Ioan Popp, preşedintele Impact Developer & Contractor, buy back-ul este un artificiu care generează plus valoare, dar într-o piaţă de volum, în care dezvoltatorii au portofolii mari şi o activitate continuă şi pe de altă parte cererea este continuu solvabilă.

„La noi, în ultimii ani, s-a constatat un regres al cererii cu circa 40% şi nu se observă o tendinţă de relansare, ci de scădere constantă. Astfel, nu se asigură echilibrul intrărilor şi al ieşirilor şi determină imposibilitatea de a face un mecanism din această abordare“, a subliniat Popp.

El a mai spus că în condiţiile în care 75% din cererile de cumpărare sunt pentru locuinţe vechi, mecanismul de buy back este subminat de această preferinţă.

„Tototdată, dezvoltatorul ar avea o problemă cu locuinţele vechi pentru că, la evaluare se constată o depreciere de 40% faţă de expectanţa clientului. Nu pare a fi o afacere în contextul actual. Poate funcţionează, dar nu pe scară mare şi cu multe riscuri. Nici pentru dezvoltatorii aflaţi la ananghie nu este o variantă, pentru că aceştia au nevoie de cash“, a completat oficialul Impact.

Dezvoltatorii evită să-şi blocheze banii

Sistemul de vânzare de tip buy back nu poate funcţiona decât într-o piaţă cu activitate, în care se fac tranzacţii şi există cerere pentru produse noi.

„Buy back-ul este bun, spre exemplu, atunci când poţi da un apartament vechi de 50.000 de euro plus, o diferenţă de 10.000 de euro şi să te muţi. Dacă piaţa e activă dezvoltatorul poate vinde apartamentul cu 55.000 de euro şi toată lumea e fericită. În condiţiile actuale dezvoltatorul vinde locuinţa veche cu 45.000 de euro, în cel mai bun caz, dar riscă să îşi imobilizeze bani pe o piaţă puţin activă. După 2008, piaţa a devenit puţin activă şi cu valori în scădere, această metodă nu va putea fi abordată decât pe o piaţă cu activitate intensă“, a concluzionat Adrian Crivii, general managerul companiei de evaluare Darian.

Te-ar putea interesa și: