Descoperirea unui „înveliş protector” care protejează cromozomii de telomerii şi de enzima telomerază a adus cercetătorilor americani Elizabeth H. Blackburn, Carol W. Greider şi Jack W. Szostak premiul Nobel pentru medicină pe 2009
Cei trei biologi, care predau la universităţi din Statele Unite, au primit acest premiu pentru lucrările lor din prima jumătate a anilor 1980, în care au demonstrat mecanismul prin care telomerii şi enzima telomerază „protejează cromozomii împotriva îmbătrânirii”, se afirmă în comunicatul emis de comitetul Nobel. Aceşti telomeri, structuri de ADN situate la extremităţile cromozomilor, controlează începutul procesului de îmbătrânire a celulelor şi menţinerea stabilităţii patrimoniului genetic, al genomului.
„Am vânat această enzimă”
Într-un interviu acordat postului public de radio suedez, Carol Greider a declarat: „Cred că recunoaşterea meritelor unor cercetări ştiinţifice fundamentale, efectuate din curiozitate, reprezintă un lucru foarte bun”. Totodată, Elizabeth Blackburn a spus: „Am vânat această enzimă (…) Am fost foarte fericită când am descoperit-o şi simţeam că era ceva foarte interesant şi că era un rezultat foate important. Nu simţi prea des aşa ceva”.
Jack Szostak a afirmat, la rândul său: „Mă aştept la o mare petrecere în curând”.
Născută în 1948, în Tasmania (Australia), Elizabeth Blackburn, care predă la Universitatea California din San Francisco, şi Jack Szostak, născut în 1952 la Londra, au demonstrat într-un studiu în 1982, modul în care ADN-ul telomerilor protejează cromozomii.
Doi ani mai târziu, în ziua de Crăciun a anului 1984, aceeaşi Elizabeth Blackburn şi eleva ei în vârstă de 23 de ani pe atunci, Carol Greider, au descoperit telomeraza, o enzimă denumită uneori „enzima imortalităţii”, care prelungeşte telomerii.
Carol Greider predă din 1997 la universitatea americană John Hopkins din Baltimore, iar Jack Szostak, care a copilărit în Canada, este profesor la Harvard din 1979 şi la General Hospital din Boston.
Tinereţe fără bătrâneţe
Făcând obiectul unor cercetări în cadrul luptei împotriva îmbătrânirii, telomeraza este prezentă pe scară largă şi în celulele canceroase, care deţin astfel o capacitate de multiplicare nelimitată, sugerând astfel faptul că această enzimă are şi efecte negative.
Comitetul Nobel i-a premiat pe cei trei cercetători pentru că „au relevat un mecanism fundamental al celulei, o descoperire care a stimulat dezvoltarea noilor strategii terapeutice”. „Lucrările lor au adăugat o nouă dimensiune înţelegerii noastre despre celule, au elucidat mecanismele bolilor şi au stimulat dezvoltarea unor posibile noi terapii”, se afirmă în comunicatul comitetului Nobel.
Pentru aceste descoperiri, cei trei oameni de ştiinţă au primit deja premiul Lasker, în 2006, unul dintre cele mai prestigioase premii americane pentru ştiinţă, denumit adeseori „Premiul pre-Nobel”.
În 2008, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit francezilor Françoise Barré-Sinoussi şi Luc Montagnier şi germanului Harald zur Hausen pentru descoperirile lor în domeniul virusurilor.
Nobel după Nobel
Marţi va fi atribuit premiul Nobel pentru fizică, iar miercuri va fi decernat cel pentru chimie. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie. Premiul Nobel pentru pace, singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel, va fi anunţat pe 9 octombrie. Premiul Nobel pentru literatură va fi anunţat pe 8 octombrie.
În fiecare categorie, premiul Nobel este însoţit de o recompensă de 10 milioane de coroane suedeze (980.000 de euro) ce poate fi împărţită între cel mult trei laureaţi. Ceremonia de înmânare a premiilor va avea loc ca în fiecare an, pe 10 decembrie.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de către Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
SURSA: Mediafax
