Analiza pe termen lung arată că majorarea salariilor a avut, în medie, un impact redus asupra inflației, așa cum rezultă și dintr-un model econometric simplu realizat prin intermediul unei regresii dintre IPC (indicele prețurilor constant) și câștigul salarial net. Seria de date luată în analiză econometrică este trimestrială, este suficient de lungă în timp pentru a obține rezultate consistente și cuprinde date din perioada 2002 Q1 până în primul trimestru din 2018.

 

Din modelul econometric, interpretând rezultatul obținut în sens restrictiv, doar factorul câștigul salarial net, izolat, cu o variație de 1% ar putea influență în medie rată inflației cu 0,05% cu un lag de 4 trimestre, fără a ține seama de alți factori, inclusiv ciclici/naturali. Deci o creștere a câștigului salarial net de 10% va avea în medie o influență asupra ratei inflației de 0,5% și se va manifestă după aproximativ un an de zile.

Dar creșterile salariale nete din 2017 până în prezent au fost în medie de aproximativ 14% la nivelul întregii economii și de 11,3% în sectorul privat, ceea ce  confirmă transferul creșterii economice substanțiale în veniturile populației. 

Astfel, din relația pe termen lung dintre câștigul salarial net și inflație identificată prin ecuația de regresie estimată anterior, care s-a manifestat inclusiv pentru observațiile aferente anilor 2017-2018, creșterea de 14,2% a câștigului salarial net din trimestrul 2 al anului 2017 a avut o influență de doar 0,7% asupra inflației din trimestrul al doilea al anului 2018. Deci doar 13% din inflație este determinată de creșterea salariilor din economie.

Mai mult, creșterile salariale nu au afectat decât într-o mică măsură competitivitatea deoarece a existat un decalaj suficient între productivitate și costul salarial, decalaj consolidat și de reducerile de fiscalitate din ultimii ani (reducerea CAS la angajator de 5 pp din 2014, de 2 pp din 2018, creșterea limitei pentru impozitul pe cifra de afaceri, reducerea TVA etc.).

În România, cea mai mare parte a inflației are cauze exogene sferei de răspundere a Guvernului iar 46% din inflație provine din creșterile prețurilor mărfurilor nealimentare, astfel: față de mai 2017, în mai 2018 prețurile au crescut cu 15,5% la combustibil, cu 17% la energia electrică, cu 10,14% la gaze, cu 4,5% la energie termică, cu 9,1% la tutun și țigări. Toate aceste prețuri sunt influențate major de evoluțiile prețurilor externe, calendarul de liberalizare la energie și de cursul de schimb și foarte puțîn de cererea internă (deci indirect de creșterea veniturilor determinate de majorările salariale). Dacă nu am fi avut aceste creșteri, atunci inflația în mai 2018 nu ar fi fost 5,4% ci doar 2,9%.

În concluzie, doar a opta parte din valoarea inflației este determinată de creșterile salariale, în timp ce 45% din inflație provine din creșterea prețurilor mărfurilor nealimentare.

Dan Armeanu

Profesor Universitar Doctor, ASE

Te-ar putea interesa și: