Restaurantelor nu li se mai impune oră de închidere, cluburile nu mai au limitări ale numărului de persoane și obligativitate purtării măștilor este anulată.

Singurele restricții care încă sunt valabile se referă numai la călătorii nevaccinaţi care sosesc din ţări non-Schengen.

Totuși, număr mare de infectări

În ultima săptămână, Danemarca a înregistrat între 33.000 şi 47.000 de infectări zilnice, însă internările în spitale au fost mult mai mici decât în valurile precedente ale bolii.

„Întrucât Omicron nu este o boală gravă pentru cei vaccinaţi, credem că este rezonabil să ridicăm restricţiile”, a declarat epidemiologul Lone Simonsen.

Într-un sondaj publicat luni de cotidianul Politiken, 64% dintre danezii chestionaţi au răspuns că au încredere în politica guvernului privind gestionarea pandemiei.

Finlanda ia modelul danez

O a doua țară care ridică restricțiile vizavi de pandemie este Finlanda. Aici, toate restricţiile legate de coronavirus urmează să fie ridicate în cursul lunii februarie, data urmând a fi stabilit în această săptămână, a anunţat prim-ministrul Sanna Marin.

Dar, o bună parte din măsuri au fost deja relaxate: începând de astăzi, restaurantele îşi vor putea prelungi programul până la ora 21.00 şi servi alcool până la 20.00. Controalele la frontieră cu alte ţări din UE şi Schengen vor fi de asemenea ridicate de azi.

Guvernul a declarat că vaccinurile şi-au dovedit eficacitatea prevenind spitalizările în masă pe măsură ce varianta Omicron s-a răspândit în Finlanda, ceea ce înseamnă că ţara este într-o poziţie bună pentru a ridica toate restricţiile.

OMS: fără certificat verde

După doi ani de pandemie, OMS a anunţat că aceste măsuri duc la crize economice şi la un stres nejustificat. OMS recomandă ca acest certificat verde să nu mai fie o obligativitate cerută de ale ţări membre UE sau din afara UE, pentru că provoacă un stres social.

OMS mai recomandă și „ridicarea sau relaxarea interdicţiilor legate de călătorii, pentru că acestea nu oferă o valoare adăugată şi contribuie în continuare la stresul social şi economic trăit de state”.