Taranii risca din ce in ce mai putini bani pe asigurarile agricole

agricoli sa se realizeze doar pentru culturile agricole, animalele, pasarile si familiile de albine, care au fost asigurate de societatile agreate de Ministerul Agriculturii. Ministerul suporta 20% din valoarea primelor de asigurare, pentru toate societatile de asigurare – reasigurare cu care lucreaza. Dar, in afara de a trece pe o hartie niste sume de bani, care in realitate nu acopera tot necesarul, Ministerul Agriculturii nu este preocupat sau nu are suficiente resurse pentru a dezvolta o cam

agricoli sa se realizeze doar pentru culturile agricole, animalele, pasarile si familiile de albine, care au fost asigurate de societatile agreate de Ministerul Agriculturii. Ministerul suporta 20% din valoarea primelor de asigurare, pentru toate societatile de asigurare – reasigurare cu care lucreaza. Dar, in afara de a trece pe o hartie niste sume de bani, care in realitate nu acopera tot necesarul, Ministerul Agriculturii nu este preocupat sau nu are suficiente resurse pentru a dezvolta o campanie de promovare a necesitatii incheierii politelor de asigurare. „Avand in vedere ca activitatea din agricultura se desfasoara in conditii de risc si de incertitudine, ca urmare a influentei factorilor naturali, a caror evolutie defavorabila poate provoca pagube insemnate producatorilor agricoli, asigurarea este un pas pe care fiecare producator agricol trebuie sa il aiba in vedere”, se arata sec intr-un comunicat al Ministerului Agriculturii. In plus, responsabilii ministerului nu au iesit in mass-media sa avertizeze producatorii agricoli ca mai sunt doar cateva zile pana cand mai pot sa isi asigure plantatiile si culturile de primavara, desi „campania” asigurarilor de primavara se incheie la 31 mai. Maura Klassek, presedinta Agras, liderul de piata pentru asigurarile agricole, spune ca interesul detinatorilor de teren pentru asigurarile agricole a scazut drastic. Dovada acestei tendinte este si faptul ca la Agras s-au incheiat in toamna lui 2003 polite in valoare de 54 de miliarde de lei, cu un sfert mai putin decat in toamna anului 2002. „Aceasta neincredere a agricultorilor in sistemul de asigurare provine din lipsa de promptitudine a statului in despagubirile culturilor afectate de calamitatile naturale produse in 2003”, opineaza Maura Klassek. Aici trebuie mentionat faptul ca suma de 600 de miliarde de lei, propusa a fi acordata ca despagubire pentru culturile calamitate in 2003, a fost platita din bugetul anului 2004. Banii au fost alocati strict pentru acei producatori ale caror suprafete cultivate au fost calamitate in proportie de 100%, care au solicitat acordarea de despagubiri pentru ca inregistrau datorii care nu le permitea reluarea in bune conditii a procesului de productie pentru anul agricol 2003-2004. In bugetul Ministerului Agriculturii pe anul 2004 sunt prevazute 53,7 miliarde de lei pentru subventionarea primei de asigurare si a culturilor de grau, floarea-soarelui, soia, sfecla de zahar, livezi, vii nobile, ca si pentru bovine. Pana in prezent, din cele 53 de miliarde au fost acordate doar 11,2 miliarde de lei. In ciuda faptului ca experienta a dovedit ca si in agricultura este mai bine sa previi decat sa tratezi, Ministerul are prevazute sume mai mari pentru acordarea de despagubiri producatorilor agricoli – 669,9 miliarde de lei, decat pentru acoperirea primelor de asigurare.

Societatile de asigurare agreate pentru 2004

· Agras SA
· Allianz tiriac SA
· Ardaf SA
· Asiban SA
· Asirom SA
· Astra SA
· Generali SA
· Provitas SA
· Omniasig SA

Ce fenomene sunt considerate calamitati

· Sunt considerate calamitati naturale pierderile cantitative si calitative de recolte, mortalitatea si/ sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructiva a fenomenelor naturale si a bolilor, pe areale extinse.
· Intre fenomenele naturale care sunt considerate de legiuitor ca pot genera calamitati putem aminti seceta excesiva complexa, persistenta in timp si care afecteaza terenurile neirigate, inundatiile din revarsari de rauri, ploile abundente si de durata, temperaturile excesiv de scazute, sub limita biologica de rezistenta a plantelor, uraganul sau bolile plantelor de cultura.