Comisia Permanentă, întrunită în şedinţă pe 20 mai, a constatat că s-a produs "o dezinformare" cu privire la obiectivele şi finalitatea proiectului de modificare a Legii 51/1995, cu consecinţe "grave" asupra garantării dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil al cetăţenilor care apelează la avocat, informează un comunicat al UNBR remis Agerpres. 

"În realitate, proiectul de lege nu conţine o dispoziţie nouă cu privire la  interdicţia percheziţiilor şi a interceptărilor privitoare la avocat. Aceste dispoziţii sunt în vigoare încă din 1995 şi nu au fost contestate până în prezent. Proiectul prevede că, atunci când există probe sau indicii temeinice că avocatul este implicat în săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, aceste interdicţii nu se aplică. Se precizează limitele în care se pot ridica, sechestra sau confisca documente, care interesează pe cei care au apelat la serviciile avocatului", se arată în comunicat. 

Potrivit proiectului de modificare a Legii 51/1995, avocaţii pot fi traşi la răspundere penală, pot fi percheziţionaţi şi interceptaţi dacă există probe sau indicii temeinice că au săvârşit fapte penale, fără să fie necesară vreo încuviinţare din partea Baroului sau a vreunei autorităţi statale, se susţine în comunicat. 

"S-a indus în mod eronat ideea că avocaţii ar fi aceia care s-ar sustrage principiului egalităţii în faţa legii, deşi avocaţii pot fi traşi la răspundere la fel ca orice alt cetăţean. Comisia Permanentă reaminteşte că principiul secretului profesional şi al confidenţialităţii comunicărilor avocat-client este instituit în toate legislaţiile din lume", precizează UNBR. 

Conform comunicatului citat, secretul profesional nu reprezintă un privilegiu al avocatului, ci un drept fundamental în folosul justiţiabilului, iar atunci când comunicările avocat-client sunt cunoscute de acuzare prin interceptări şi percheziţii persoana acuzată va avea mari reticenţe de a spune tot adevărul avocatului şi astfel apărarea va fi în dezavantaj. 

"Campania denigratoare, întreţinută de reprezentanţi ai instituţiilor publice ori de oameni politici, prejudiciază  profesia de avocat şi reflectă lipsa de respect faţă de statul de drept, de neconceput în lipsa avocatului şi a garanţiilor legale ale apărării, instituite exclusiv în beneficiul cetăţeanului", se mai arată în comunicat.