Robert Răduță este cunoscut pentru pescuitul sportiv, din care a făcut o afacere profitabilă, atât în Delta Dunării- la Chilia și Periprava, cât și mai aproape de București, lângă Fundulea, mai exact, la Sărulești, în județul Călărași. În ultimii ani, preocupările lui Răduță se axează pe creșterea sturionilor, scop pentru care a înființat o firmă ce se și numește ”Sturionfarm”, și are sediul în Tămădău Mare, județul Călărași. Aici, în bazine și instalații special amenajate, firma Sturionfarm crește toate categoriile de sturion: cegă, păstrugă, nisetru și morun, plus un hibrid, numit bester.

Cega, cea mai profitabilă

Afacerea are două variante: creșterea sturionului pentru consum și creșterea și comercializarea puietului pentru reproducere. Pentru consum, cel mai bine se pretează cega- ne spune Robert Răduță, ea fiind cea mai bună soluție, și ca icre, și ca producție de carne. ”Este cel mai gustos sturion și are și o dimensiune care permite să fie servit pe un platou, ca pește întreg. Oricine îl vede într-un restaurant va fi atras în primul rând de aspect. O bucată de morun pe o farfurie nu atrage atenția, dar un pește întreg pe un platou va avea un mare succes”, spune Răduță.

Cega mai are avantajul că ajunge la maturitate și poate depune icre la ”doar” patru ani, în timp ce ceilalți sturioni au o perioadă de maturizare mult mai mare: păstruga 6-8 ani, nisetrul 9-10 ani și morunul 15-18 ani. Așadar, ca să obții icre negre, ai nevoie de bani, pentru a crește  peștii până ajung la maturitate. Primii bani se recuperează doar în momentul în care se poate face sexarea peștilor, adică separarea masculilor de femele. La trei ani, este posibil acest lucru, atunci se pot sacrifica masculii și, din carnea vândută, se pot recupera o parte din cheltuieli, ca să continui cu femelele până ajungi cu ele la maturitate. Dar, pentru consum, Sturiomfarm a reușit  să obțină un hibrid, rezultat din încrucișarea dintre morun și cegă. Hibridul se numește bester și moștenește ritmul de creștere intens al morunului, precum și maturizarea sexuală rapidă a cegii, de aceea este cel mai economic sturion pentru creștere intensivă. ”Din punct de vedere ecologic, este bine să reproducem și să populăm speciile care există în Dunăre -morun, păstrugă, nisetru, cegă, iar pentru creștere intensivă să producem bester, care este cel mai eficient din punct de vedere economic”, spune Robert Răduță.

Repopularea Dunării

Și creșterea puietului de sturion poate aduce câștiguri frumoase. ”Avem cereri mari, nu le putem onora pe toate, atât la puiet pentru acvarii, cât și la cel pentru ferme piscicole, din țară și din străinătate”, ne spune Robert Răduță. Pe de altă parte, Sturionfarm, împreună cu Ministerul Agriculturii și cu Ministerul Mediului, derulează un program, demarat în urmă cu câțiva ani, de repopulare a Dunării cu puiet de păstrugă, nisetru și morun. Anual, sunt crescuți și eliberați în Dunăre, undeva în zona Fetești, județul Ialomița, 150.000 de pui de sturion.

”Costul programului este de circa un milion de euro anual și a fost foarte bine apreciat de oficialii europeni, inclusiv de comisarul pentru afaceri maritime și pescuit, doamna Maria Damanaki, care ne-a vizitat în acest an", ne-a declarat patronal firmei Sturionfarm. Potrivit specialiștilor de la Institutul Național de Cercetări ”Delta Dunării”, din Tulcea, dacă nu ar fi fost aplicat acest program în ultimii ani, nisetrul din Dunăre ar fi dispărut, așa cum s-a întâmplat cu alte două specii- șipul și viza, care au dispărut în ultimii 20 de ani.

O investiție de viitor

Cam de câți bani este nevoie pentru a demara o astfel de afacere? La această întrebare, Robert Răduță ne-a spus: ”Depinde ce vrei să faci. Pentru a face din icre pui, ai nevoie de specialiști cu experiență în domeniu, pe care nu-i găsești ușor. Și dacă-i găsești, aceștia costă. Apoi, ca să pornești de la icră, iți trebuie materialul biologic, trebuie să capturezi și să ai unde să ţii acesti pești de 150-200 de kg, îţi trebuie bazine speciale de stocare și multe alte lucruri, inclusiv experiență. Pentru cei interesați de acvacultura sturionilor, cel mai simplu este preluarea acestor pui aduși la dimensiunea optimă și creșterea lor pentru comercializare. Ajunși la 10 cm lungime, puii au scăpat deja de bolile stadiilor timpurii și pot fi crescuți pentru carne sau icre. Secretul la sturioni este să le asiguri un debit de apă si o oxigenare suficientă. Hrana este biologică, costă 1,1-1,2 euro/kg și provine  sută la sută din import.

Eficiența este extraordinară dacă respecți cu strictețe toate condițiile tehnologice: cu 1,5 kg de hrană, poți obține 1 kg de carne de sturion.Pe 1.000 de metri pătraţi poţi să crești cinci tone de sturioni, dacă ai apă nepoluată, cu debit sufficient și constant. Or, în România sunt suficiente resurse naturale de apă, de calitate. Din păcate, unii dintre fermierii care au demarat astfel de investiții, ce necesită aproximativ un milion de euro, au în prezent mari probleme cu asigurarea finanțării, mai ales cei care au mizat pe fondurile europene, fonduri care, după cum se știe, în ultimul timp au fost mai mult suspendate. Ar fi păcat ca România să nu-și valorifice această șansă de a dezvolta acvacultura acestor specii dunărene valoroase. În Bulgaria, de exemplu, există o firmă care a început să crească nisetru încă de acum zece ani și care acum aprovizionează cu carne și icre de nisetru marile magazine. Deci se poate!

 Bază genetică- unicat

Dar, cea mai importantă ”zestre” a firmei Sturionfarm este o ”colecție” de sturioni- femele și masculi- la vârsta maturității, din fiecare categorie: cegă, păstrugă, nisetru și morun, exemplare capabile deja să se reproducă. ”Dacă- doamne ferește! s-ar produce o catastrofă ecologică, am putea reproduce, cu această bază genetică,  milioane de exemplare pentru repopularea Dunării, din fiecare specie în parte”, ne asigură Robert Răduță.

Adevărul este că, și cu sprijinul firmei Sturionfarm, România este lider în domeniul cercetării și aplicării programelor de repopulare a Dunării cu sturion. De altfel, ședința boardului Asociației Mondiale pentru Protecția Sturionilor, condusă de prof. dr. Harald Rosenthal, s-a ținut în acest an în România, la Sărulești. De asemenea, National Geografic are în pregătire un documentar despre sturioni. Realizat în proporție de 90 la sută în România, documentarul urmează să fie difuzat de postul de televiziune până la sfârșitul acestui an. Puteți vedea mai jos câteva secvențe din acest interesant film documentar, realizat inclusiv la Tămădău.

Pescuit sportiv la morun!

”Sunteți cunoscut pentru pescuitul sportiv, în bazele pe care le-ați creat in Deltă și la Sărulești, în județul Călărași. Sturionii nu pot fi pescuiți sportiv?”, l-am întrebat pe Robert Răduță. Iată răspunsul: ”Teoretic, este posibil. Și practic este, dar în SUA și în alte locuri. În Deltă și, în general, pe Dunăre, sturionii sunt mult prea rari pentru a miza pe un pescuit specific. În delta Volgăi, de exemplu, pescuitul la beluga era posibil, pentru că acolo, la intrarea în deltă, există niște locuri unde sturionii se adună. Apa este extrem de limpede și, acolo unde există o densitate mare, se pot captura frecvent moruni la pescuit sportiv. La noi însă nu e viabil. Sturionii care vin din mare și urcă pe Dunăre la reproducere nu se mai hrănesc în această perioadă. Ei înoată doar ca să-și găsească un loc propice pentru depunerea icrelor. Ca urmare, ei nu pot fi momiți de pescari. La gurile Volgăi, în locurile de concentrare, peștii se hrănesc înainte de a intra în apa dulce și acolo este posibil să fie capturați și de pescarii sportivi. Eu nu am auzit de nici un morun prins la lansetă pe Dunăre. Dar, în lacuri, ar putea fi posibil. Nu vă ascund faptul că am și un astfel de plan. Am introdus deja mourn într-o locație, unde va putea fi pescuit sportiv. Desigur, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile, în condițiile în care avem încă dificultăți să convingem pescarii sportivi să elibereze crapii, deci, e lesne de prevăzut cum vor trebui convinși cei care vor  prinde un morun să-l și elibereze imediat și nevătămat”.