Potrivit documentului, activitatea europarlamentarilor romani in actuala legislatura este (inca) nesatisfacatoare. Delegatia Romaniei nu a reusit inca sa isi fructifice al 7-lea potential de influenta pe care il detine in PE, potential calculat prin prisma numarului de deputati si al functiilor detinute. Prezenta delegatiei Romaniei la sedintele plenare ale Parlamentului European este in continuare foarte scazuta, comparativ cu celelalte state membre, desi se poate constata un trend usor crescator. Astfel, delegatia tarii noastre a terminat primul an de mandat pe pozitia a 26-a (penultima), cu o medie de prezenta de 85,84%, iar in primul trimestru al celui de-al doilea an de mandat se afla pe pozitia a 24-a, cu o medie de 86,71%. 
Prezenta individuala a celor mai multi deputati este in usoara crestere, in special dupa momentul mediatizarii activitatii acestora de catre presa din tara. Astfel, un exemplu in acest sens il reprezinta Traian Ungureanu (PPE), care a avut o prezenţa de 74.14% in primul an de mandat, iar in prima parte a celui de-al doilea an de mandat are o prezenţa de 100%, inregistrand asadar o crestere de apx. 25%.
Intr-o situaţie similara se regasesc Viorica Dancila (+15%), Renate Weber (+16%), precum si Adina Valean, Cristian Busoi, Norica Nicolai si Sebastian Bodu (+10%). Regasim, totuşi, şi deputaţi europeni a caror prezenta la lucrarile plenare este in descrestere: Ioan Mircea Paşcu (-43%), Adrian Severin (-10%) , Claudiu Ciprian Tanasescu (-16%), Rares Niculescu (-16%) si Corneliu Vadim Tudor (-8%).  Per ansamblu, membrii delegatiei Romaniei sunt fruntasi la activitati pentru care nu au nevoie neaparat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de Parlament.
Astfel, la luari de cuvant Romania se afla pe locul 4 (locul 9 in mandatul precedent), la intrebari pe locul 14 (locul 18 in mandatul precedent), la amendamente pe locul 6 (locul 4 in mandatul precedent), iar la propuneri de rezolutii pe locul 5 (locul 20 in mandatul precedent).  In ce priveste activitatile de substanta, desi se contata o usoara imbunatatire a situatiei, eurodeputatii romani se afla in partea a doua a clasamentului. Astfel, in ceea ce priveste alocarea de rapoarte, delegatia tarii noastre se situeaza pe pozitia  a 15-a (locul 20 in mandatul precedent), iar la alocarea de avize pe pozitia a 11-a (locul 15 in mandatul precedent). 
Doru Frantescu, Directorul IEDP-Qvorum, a explicat ca "cercetarea de teren a aratat ca un factor important al cresterii usoare a prezentei si activitatilor eurodeputatilor romani in ultimele luni este constituit de mediatizarea crescanda in tara a activitatii lor la Bruxelles si Strasbourg. Faptul ca am scapat, cel putin pentru moment, de tiltul de campionii absentelor nu ne incalzeste foarte tare daca eurodeputatii nu incep sa se tina serios de treaba: deocamdata suntem campioni la vorbit, dar codasi la fapte."  Astfel, doar cativa dintre deputatii romani s-au descurcat bine si la aceste din urma capitole, obtinand calitatea de raportori pe subiecte cu adevarat importante si demonstrand o influenta reala in PE. 
Europarlamentarii romani, asemenea colegilor lor din toate statele membre, voteaza pe linia grupului politic din care fac parte (popular, socialist sau liberal), si nu se grupeaza in functie de nationalitate.  Tendinte de manipulare: exista numeroase situaţii cand, profitand de lipsa de informare a publicului din ţara, unii europarlamentari exagereaza semnificativ importanţa acţiunilor lor in PE. 
Doru Frantescu, directorul IEDP-Qvorum, a aratat care sunt cele mai frecvente mijloace de manipulare utilizate:  "Eurodeputaţii transmit informatia conform careia sunt raportori pe anumite propuneri, cand in realitate sunt doar raportori virtuali sau raportori de aviz. Europarlamentarii bombardeaza mass media cu informatii asupra declaratiilor pe care le fac in PE. In realitate insa, luarile de cuvant reprezinta un instrument viabil numai in masura in care sunt insoţite şi de acţiuni concrete (redactarea de rapoarte, avize, amendamente), altfel ele au mai degraba caracter propagandistic si sunt contra-indicate." 
Studiul, care imbina analiza calitativa si cantitativa a activitatilor (rapoarte, voturi, declaratii etc.) cu cercetare de teren la Bruxelles, este structurat in doua parti: compararea delegatiei Romaniei in raport cu delegatiile celorlalte state membre ale UE si analiza individuala a activitatii fiecaruia dintre eurodeputatii romani.

Te-ar putea interesa și: