UPDATE:

„Anul acesta, în România, comparativ cu 2016, aceeaşi perioadă de timp, au intrat maşini cu norme de poluare între Euro 2 şi Euro 4, aproximativ 350.000 de maşini, comparativ cu 146.000 de maşini în 2016. La Ministerul Mediului, împreună cu Administraţia Fondului de Mediu, ANAF, RAR, cu producătorii de autovehicule din România, cu toate asociaţiile care sunt implicate în acest proces şi, nu în ultimul rând, şi cu societatea civilă, s-a constituit un grup de lucru în vederea calculului şi gândirii corecte, nu aşa cum s-a întâmplat în perioada precedentă, încât să găsim o metodă prin care maşinile care poluează, care au o normă de poluare mică şi care au emisii de bioxid de carbon mari, să plătească o taxă de poluare”, a spus ministrul. 

Graţiela Gavrilescu a menționat că la stabilirea cuantumului acestei taxe se va ţine cont de capacitatea cilindrică a autovehiculului, de norma de poluare şi de emisiile de bioxid de carbon. 

„Consider că nu trebuie să punem o taxă la taxă de primă înmatriculare, adică este ca şi cum gândim înainte, în viitor, punem căruţa înaintea boilor, în sensul că noi trebuie să ştim, în momentul în care gândeşti o astfel de taxă, să te gândeşti cât circulă ea (maşina n.r.), deci care este rulajul ei într-o anumită perioadă de timp, astfel încât să poţi să-i faci determinarea de astfel de emisii. Şi atunci o să ţinem cont de trei criterii: de capacitatea cilindrică, cea la care astăzi de fapt este impozitată orice maşină şi este un impozit la taxe şi impozite locale, norma de poluare – al doilea criteriu, şi al treilea, emisiile pe care le dă fiecare autovehicul”, a afirmat ministrul. 

Ministrul Mediului a precizat că nu există încă o formă finală a acestei taxe de poluare şi că nu poate avansa o dată de la care aceasta va fi aplicată, având în vedere că se doreşte ca măsura să fie dezbătută cu toţi factorii implicaţi. 

„Să mai avem un pic de răbdare, pentru că emiterea unui act normativ, din punctul meu de vedere, trebuie făcută din toate punctele de vedere legal şi cu dezbatere din timp cu toţi cei care sunt implicaţi, astfel încât să nu existe disfuncţionalităţi în sistem din toate punctele de vedere”, a mai spus Graţiela Gavrilescu.

 

Din nefericire, șefa Ministerului Mediului nu a clarificat cum participă „societatea civilă” la acest nou proiect și nici care sunt „asociațiile implicate”, în afara celor două ale producătorilor de automobile, ACAROM și APIA. Mai mult chiar, din discursul Grațielei Gavrilescu, dar și din cel al subalternilor săi, lipsește cu desârșire motivația eliminării taxei la începutul acestui an în loc ca fosta taxă să fie înlocuită cu una acceptată de Comisia Europeană. Acest „detaliu” este foarte important pentru că măsura adoptată atunci de Guvern a creat exact baza problemei care, în opinia oficialilor, justifică astăzi impunerea unui nou sistem de taxare: avalanșa de mașini second-hand pe șoselele din România.

 

Prezent la conferinţa „Întinerirea parcului auto din România – care sunt soluţiile?”, organizată de PricewaterhouseCoopers (PwC) România, şeful Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) a declarat că, atâta timp cât există „o necesitate stringentă de a reintroduce taxarea autovehiculelor pentru poluare” pentru a stăvili importurile masive de maşini foarte vechi şi cu emisii mari de noxe trebuie găsită o nouă modalitate de aplicare care să nu contravină reglementărilor europene. Cornel Brezuică, şeful AFM, a declarat, de asemenea, că „dacă se intervenea la timp cu restituirea integrală a banilor şi îndreptarea excepţiilor privind plata taxei opinia mea este că şi acum aveam timbru de mediu. Guvernul a sesizat că lucrurile sunt dramatice în privinţa parcului auto şi am constituit un grup de lucru alături de reprezentanţii industriei şi PwC pentru a remedia problemele. Am început discuţii privind un nou mod de taxare. Trebuie să vedem însă dacă taxăm o singură dată pe durata de viaţă a vehiculului sau apelăm la o taxă anuală, Sper să ajungem la o măsură fiscală care să fie benefică pentru toată lumea. Impactul poluării provenite de la autovehicule nu trebuie neglijat. Până la finalul anului sperăm să avem o variantă agreată de toţi cei implicaţi pentru o nouă taxă pe poluare.”

Emisiile poluante, incluse în calculul impozitului

Alături de reprezentanţi ai celor două asociaţii patronale din industria auto – ACAROM şi APIA – la conferinţa PwC a luat parte şi Gheorghe Marinescu, şef serviciu impozite şi taxe locale în Ministerul Finanţelor Publice, care a declarat că „este limpede că trebuie schimbat modul de calcul al impozitării vehiculelor. Astfel vom aduce şi bani în plus la bugetele locale. Noi avem în vedere să ţinem cont inclusiv de gradul de poluare şi sper să ajungem la un sistem uşor de aplicat de primării. Încurajăm achiziţia de maşini nepoluante. Un nou mod de impozitare este aplicabil, cel mai devereme, la 1 ianuarie 2019.”

 

Strategie națională pentru mobilitatea viitorului

Pe lângă declarațiile oficialilor guvernamentali, suprinzătoare pentru mulți dacă avem în vedere că eliminarea timbrului de mediu și restitirea banilor deja încasați au făcut parte din promisiunile electorale ale partidelor aflate în prezent la Putere, reprezentanții celor două asociații patronale din industria auto, Asociația Constructorilor Auto din România (ACAROM) și Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) au susținut necesitatea unor măsuri menite să limiteze importurile masive și nefiscalizate de vehicule de ocazie, dar și să atragă atenția asupra poluării excesive pe care o produc acestea. „Trebuie creată o strategie, o definire a mobilității în România. Înainte de a confrunta cetățeanul cu o nouă taxă trebuie aplicat un plan de conștientizare a problemelor mediului. Din prespectiva APIA reintroducerea timbrului de mediu este absolut necesată. Estimările noastre arată înmatricularea a circa 600.000 de mașini second-hand până la finalul acestui an. Sperăm să reintroducem taxa cât mai repede. Trebuie schimbat și modul de impozitare astfel încât să includă emisiile de CO2 și, eventual, vechimea. Mă gândesc chiar la un bonus pentru cumpărătorii de mașini noi prin sistemul de impozitare. Cred că trebuie să ne facem vocea auzită mai des, mai puternic”, a susținut Brent Valmar, vicepreședintele APIA.

 

În același timp, Gabriel Sicoe, președintele ACAROM, a menționat că industria auto – care generează 13% din PIB-ul țării și 24% din totalul exporturilor – trebuie susținută de stat. „Costul plătit de societate pentru cele peste 500.000 de mașini second-hand care vor fi importate în acest an se ridică, din estimările noastre, la 162 milioane de euro. Chiar în ipoteza absurdă că toate aceste vehicule s-ar afla într-o stare tehnică perfectă, second-hand-urile importate într-o singură lună din 2017 poluează mai mult decât toate autoturismele noi înmatriculate în 2016 și 2017”, a adăugat acesta. Conform oficialului ACAROM, dacă s-ar fi aplicat o așa-numită „Contribuție de Mediu pentru Autovehicule” (CMA), care să ia în calcul norma de poluare, capacitatea cilindrică și tipul de combustibil, în primele opt luni ale acestui an Administrația Fondului de Mediu (AFM) ar fi încasat circa 415 milioane de euro, bani care ar fi putut fi folosiți pentru proiecte de îmbunătățire a calității aerului.

Pornind de la detaliile oferite de Ana Maria Iordache, Manager Asociat al casei de avocatură David și Băiaș, care a susținut că autoritățile europene nu au considerat „taxarea în sine problematică, ci faptul că exista o scutire de la plata timbrului de mediu pentru mașinile deja înmatriculate pentru care s-a plătit fără a se restitui una dintre vechile taxe auto declarate ilegale” și că, prin urmare, „se poate aplica oricând o astfel de taxă, dar fără discriminarea dintre mașinile existente în parcul auto al țării și cele importate”, președintele ACAROM a concluzionat că impunerea unei noi taxe auto este nu doar posibilă, ci și necesară. „Nu vor mai fi probleme dacă după aceea (n.n. – restituirea banilor din taxele deja percepute) reintroducem o taxă pe poluare nediscriminatorie. Nu am spus că taxa nu ar fi bună, dar cred că ar trebui să ne transformăm într-un avocat al plătitorului și să facem o nouă evaluare.Trebui să vedem dacă mai sunt breșe care pot fi atacate la CJUE. Putem găsi o măsură care să reducă poluarea și să stopeze vânzările de mașini poluante”,  a completat șeful AFM.

 

Mulți se gândesc deja, probabil, că o portiță de scăpare de la plata unor noi taxe sau impozite pe poluare ar putea fi, ca și în trecut, înmatricularea vehiculului într-un stat vecin care nu are o astfel de impunere – de exemplu, Bulgaria. Însă, guvernanții au dovedit că ideea de a nu lăsa „portițe” poate fi dusă până la capăt. Astfel, este luată în calcul și o măsură legislativă care să impună o perioadă maximă de staționare/utilizare pe teritoriul României.a unui vehicul înmatriculat în afara țării sau un impozit special pentru astfel de cazuri. Conform PwC, alături de timbrul de mediu și impozitul anual cu componentă ecologică, România ar putea adopta și „o impozitare a vehiculelor înmatriculate în alte state membre, dar care sent utilizate în România pentru o perioadă lungă de timp”.

Deprecierea parcului auto în cifre

Conform analiştilor PwC, în primele opt luni din acest an au fost înmatriculate în România 337.787 de autoturisme de ocazie, în mare parte nefiscalizate. Iar numărul maşinilor mai vechi de zece ani s-a dublat. „În România, pentru fiecare maşină nouă sunt vândute câte trei second-hand, iar vârsta medie a parcului auto a crescut la 13,1 ani faţă de 12,9 ani cât se înregistra anul trecut. Decalajul faţă de media europeană a ajuns la 4,6 ani. În primele opt luni ale acestui an deja s-au vândut mai multe vehicule de ocazie decât în tot anul 2016”, a menţionat Daniel Anghel, Tax Partner, PwC România.

„Nu suntem împotriva liberei circulații a mărfurilor, ci împotriva liberei circulații a poluării”.

Gabriel Sicoe, președinte ACAROM

„Există o necesitate stringentă de a reintroduce taxarea autovehiculelor pentru poluare. Rămâne de văzut care va fi modalitatea. Ar putea fi luate și măsuri administrative care să limiteze accesul în aglomerărirle urbane”.

Cornel Brezuică, președinte AFM

„Este limpede că trebuie schimbat modul de calcul al impozitării vehiculelor. Astfel vom aduce și bani în plus la bugetele locale. Vom ține cont inclusiv de gradul de poluare”.

Gheorghe Marinescu, șef serviciu impozite și taxe locale, MFP

„Înainte de a confrunta cetățeanul cu o nouă taxă trebuie aplicat un plan de conștientizare a problemelor mediului, Ne trebuie o strategie a mobilității în România”.

Brent Valmar, vicepreședinte APIA

„O variantă pe care au utilizat-o și alte state membre ar putea fi aplicarea armonizată a unei taxe de primă înmatriculare, corelată cu sistemul de impozitare anuală a autoturismelor, care să ia în considerare și nivelul de emisii de CO2 și normele de poluare”.

Daniel Anghel, Tax Partner PwC România

 

Citește și:

EXCLUSIV Cum schimbă sectorul auto eliminarea timbrului de mediu