Stele verzi pe drapelul Uniunii Europene

data constructiei europene. Interesante sunt motivele pentru care a picat Constitutia in Franta. Conform unui sondaj citat de Centrul pentru Reforma Europeana din Londra, dintre cei care au votat „nu“ (au fost posibile mai multe variante de raspuns pentru fiecare respondent), 46% s-au temut de somaj.Teama de somaj in Franta este conjuncturala (somajul a ajuns la 10%) si nu are de fapt nici o legatura cu Constitutia Europeana. Eventuala relocare a investitorilor din Franta catre Europ

data constructiei europene. Interesante sunt motivele pentru care a picat Constitutia in Franta. Conform unui sondaj citat de Centrul pentru Reforma Europeana din Londra, dintre cei care au votat „nu“ (au fost posibile mai multe variante de raspuns pentru fiecare respondent), 46% s-au temut de somaj.Teama de somaj in Franta este conjuncturala (somajul a ajuns la 10%) si nu are de fapt nici o legatura cu Constitutia Europeana. Eventuala relocare a investitorilor din Franta catre Europa de Est ori s-a produs deja, in industrii intensive in forta de munca ieftina, ori se va produce, indiferent de Constitutia Europeana. Imigratia masiva din Est a luat de asemenea niste locuri de munca, dar in general este vorba fie de cele foarte prost platite, fie de cele din industria de IT. Adevarul este ca Franta, ca si Olanda de altfel, a vazut in acest referendum o rara posibilitate de a amenda elitele politice europene care au avansat cu integrarea europeana prea mult fara sa se mai consulte si cu popoarele lor. Uniunea Europeana a fost acuzata de mult timp de deficit democratic, si acest lucru a fost vizibil si in ultimii 15 ani. Tratatul de la Maastricht, de exemplu, nu a fost supus referendumului in Germania, pentru ca nu ar fi trecut niciodata, nemtii neagreand renuntarea la marca germana in favoarea euro. Acelasi tratat a trecut la limita in Franta in 1992 (cu 50,3% din voturi pentru), prilej de speculatii la acea vreme privind corectitudinea votului. Olanda nu a mai avut un referendum de 200 de ani. Tratatul de la Nisa din 2001, ultimul al UE inainte de Constitutia Europeana, a fost supus referendumului intr-o singura tara din cele 15 membre ale Uniunii la acea vreme. Si in acea tara, Irlanda, tratatul a picat la primul referendum, fiind nevoie sa se organizeze alt referendum, dupa ceva timp, si dupa o mai buna campanie de informare.Votand contra Constitutiei Europene, francezii, olandezii si poate si alti europeni amendeaza de fapt deficitul democratic din UE. Ironic, ei fac asta tocmai impotriva unei constitutii care dadea Parlamentului European (deci cetatenilor care aleg) mai multa putere. Este victoria democratiei asupra birocratiei, este victoria preocuparilor stringente asupra proiectelor de viitor, este victoria statului national contra statului supranational. Nu ma pronunt daca aceste victorii erau necesare, nici daca ele sunt temporare sau de durata. Ma intereseaza deocamdata doar consecintele lor imediate.In plan politic, este clar ca Uniunea va trebui sa se intoarca mai des cu fata la cetateni. Sa nu faca prea multi pasi inainte fara a consulta si populatia. Tot in plan politic, extinderea Uniunii cu Romania si Bulgaria nu are de ce sa fie oprita. Nu Constitutia consfintea aceasta extindere, ci Tratatul de la Nisa, ratificat si aflat in vigoare. Tot acolo se prevad si aranjamentele institutionale necesare, privind ponderea voturilor din Consiliu si a membrilor din Parlament. Tratatul Consolidat al UE, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, din 24.12.2002, vorbeste clar despre Uniunea celor 27 de tari. Ce-i drept, extinderea de dupa Romania si Bulgaria va avea probabil de suferit. Turcia, Croatia, Macedonia, Ucraina sau Moldova, tari cu aspiratii europene, vor avea destul de mult de asteptat. Probabil, cel putin o generatie. In plan economic, scaderea euro va duce la cresterea dobanzilor in zona euro. Inevitabil, aceasta va fi un semnal prost pentru tarile cu risc mai mare decat zona euro. Capitalurile speculative vor fi tentate sa fuga din Romania, de exemplu, pentru ca randamentul plasamentelor in zona euro creste. De asemenea, va fi probabil nevoie de o interventie si mai masiva a BNR pentru a stopa tendinta de apreciere a leului (pe fondul scaderii euro) si a limita deficitul extern. Efectele negative vor fi mai mari in Bulgaria, unde leva e legata de euro. Zona euro, in mod paradoxal, ar putea sa beneficieze de pe urma votului negativ, crescand competitivitatea exporturilor (prin deprecierea euro) si atragand mai multe investitii. Pana la urma, somajul ar putea scadea chiar si in Franta, daca trendul acesta ar continua cateva luni. Iar Constitutia, in forma actuala sau intr-o forma modificata, va putea trece atunci cand Europa se va afla pe val, din punctul de vedere al cresterii economice.