Statul invarte pe degete terenurile pentru pensiuni

domeniul turismului. Daca un hotel nu este la indemana oricui, cei care detineau macar un teren si-au transformat rapid batatura in pensiune. Dintre pensiuni, o atentie aparte s-a acordat celor agroturistice. „La munte, afacerile in domeniul agroturismului merg mai bine decat in alte zone, fiindca sezon este si vara, si iarna”, spune Marilena Stoian, presedintele Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC). Din toamna, miza pentru a investi intr-o pensiune agroturistica a

domeniul turismului. Daca un hotel nu este la indemana oricui, cei care detineau macar un teren si-au transformat rapid batatura in pensiune. Dintre pensiuni, o atentie aparte s-a acordat celor agroturistice. „La munte, afacerile in domeniul agroturismului merg mai bine decat in alte zone, fiindca sezon este si vara, si iarna”, spune Marilena Stoian, presedintele Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC). Din toamna, miza pentru a investi intr-o pensiune agroturistica a crescut brusc, devenind una de zeci de mii de euro. Prin programul SAPARD, Masura 3.4., cine doreste sa construiasca sau sa modernizeze o pensiune poate primi finantare intre 50.000 si 200.000 de euro. „Nu au luat multi finantare fiindca sunt conditii foarte restrictive”, spune Marilena Stoian. si totusi, cifrele vorbesc. Ca dovada ca banii SAPARD sunt vanati de posibilii proprietari de pensiuni, pe Masura 3.4. s-au inregistrat cele mai multe cereri de finantare, treisprezece, pana in prezent. „Cei mai multi beneficiari au solicitat fonduri pentru construirea, dotarea, exploatarea sau modernizarea si extinderea pensiunilor turistice clasice”, se arata intr-un comunicat al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR).Ce ne facem cu cei care doresc foarte tare sa obtina finantare pentru o pensiune, dar nu indeplinesc conditiile? „Singura investitie pe care SAPARD n-o finanteaza este cea in terenul pe care se va construi pensiunea”, spune Christian Fotache, consultant. Iata ca excesul de zel electoral a gasit solutie si pentru asta. Agentia Nationala a Zonei Montane (ANZM) din cadrul MAPDR a elaborat un proiect de „Lege a muntelui”. Acesta prevede, asa cum arata un comunicat al Ministerului, alocarea de catre consiliile locale a unor terenuri pe care le detin tinerilor care doresc sa-si construiasca pensiuni sau ferme agroturistice. Prevederea, desi buna in aparenta, scartaie din mai multe incheieturi. Proiectul este inconjurat de o secretomanie suspecta. Desi a primit avizul ministerelor de resort si, asa cum spune Gheorghe Pogan de la ANZM, a fost aprobat de catre Guvern si a ajuns in Senat, el nu a fost publicat nicaieri, pe nici un site, si nici la solicitarea noastra nu a fost transmis. Sa nu stie oficialii Ministerului Agriculturii ca incalca Legea Transparentei?Din comunicatele de presa aflam ca „Actul normativ stabileste inlesniri pentru persoanele fizice si asociatiile familiale(…) care desfasoara activitati de turism in structuri de primire de tipul pensiunilor si fermelor agroturistice. Astfel, acestora li se acorda suprafete din terenurile disponibile, in conditiile legii, de catre consiliile locale, in vederea construirii, dezvoltarii si exploatarii pensiunilor si gospodariilor agroturistice. Totodata, se acorda prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii si pentru accesul la serviciile de interes economic general”. Prevederile sunt foarte vagi. Cum se va face selectia solicitantilor? Mai exista terenuri? Ce inseamna „prioritati?” Potrivit lui Gheorghe Pogan, legea vizezaza cele 734 de localitati care acum sunt incadrate in zona montana. Conditiile exacte in care se va face alocarea terenurilor vor fi stabilite mai tarziu, prin normele de aplicare ale legii, dar, in mod clar, pana la urma, totul va ramane la latitudinea consiliilor locale. Terenuri gratis pentru pensiuni este usor de promis, dar de unde si pentru cine? O promisiune similara tot cu terenuri, dar pentru tinerii care isi construiesc case, s-a lasat cu scandaluri si s-a dovedit pentru majoritatea praf in ochi. In Bucuresti, de exemplu, tinerii au depus 4.224 de cereri pentru terenuri potrivit Legii nr. 15/2003. In total s-au atribuit terenuri foarte putine, sub 100 de loturi. Din acestea, cateva erau in zone foarte bune – de exemplu, pe Bulevardul Dacia o parcela a fost impartita in doua si a fost data cu acte, atentie, unor personaje apropiate mai marilor de la Primarie. Restul de repartitii au fost in zone periferice, proaste. Unele terenuri sunt mlastinoase, altele poluate, in apropierea unui mamut industrial care inca mai functioneaza. Atata timp cat exista putine terenuri, impartirea lor dupa reguli arbitrare, stabilite de consiliile locale, asa cum se face astazi, va genera scandaluri si frustrari. Iar casele sunt mai usor de amplasat. In cazul pensiunilor, terenurile trebuie sa aiba anumite caracteristici, sa fie in zone atractive pentru turisti, dar in acelasi timp trebuie sa aiba si utilitati. Altfel, degeaba terenul este dat gratis in folosinta, daca utilitatile – drumul de acces, apa, gazele naturale, curentul electric – costa de zece ori mai mult decat daca terenul este cumparat de la particulari, dar dispune de toate aceste facilitati.O solutie mult mai realista este cea gasita de Consiliul Judetean din Satu Mare, care a pornit mai intai cu dezvoltarea infrastructurii, cu bani de la buget si din fonduri Phare, si acum vinde terenurile turistice, prin licitatie, la preturi rezonabile. La prima actiune, Consiliul Judetean a vandut particularilor 170 de loturi, cu suprafete de circa 600 mp fiecare. La licitatie s-au prezentat 250 de doritori de case de vacanta, din care au fost selectati 168. Unele loturi, cele mai bune, au ajuns de la 2,4 euro/mp, cu cat a inceput licitatia, la patru euro/mp, potrivit sefului de serviciu Constantin Stan, implicat in proiectul de dezvoltare a zonei Luna-ses, din Negresti Oas. Conditia pentru particulari este sa inceapa constructia in maximum trei ani si timp de zece ani sa nu-l instraineze. Proiectul mai prevede alte doua licitatii, pana la final urmand a fi vandute in total 580 de loturi, cu destinatii rezidentiale turistice sau comerciale (restaurante, cluburi, terenuri de sport etc.). Pana cand primariile vor inventaria terenurile montane disponibile si pana cand se vor face inscrieri pe liste si intruniri ale consiliilor locale pentru atribuirea lor, vor trece alegerile si, probabil, legea va deveni desueta.

Cheltuieli si venituri pentru o pensiune

· Numar recomandat de camere: 5 sau 6, pentru a reduce cat mai mult cheltuielile.
· Investitia initiala: 50.000 de dolari, (pensiune de 100 de metri patrati, cu 5 camere, daca se face un calcul la pretul de 400 USD pe metru patrat, pretul constructiei).
· Profit anual cuprins intre 12 si 21%, in functie de zona si promovare.
· Gradul de ocupare: in primul an, aproximativ 40%, urmand sa creasca pana la 70%.
· In afara de investitiile initiale, trebuie luate in calcul cheltuielile cu: intretinerea, salarii, aprovizionare, publicitate, impozit pe venit (1,5%).