Criza financiară obligă statele Uniunii Europene să reformeze fiscalitatea. Măsurile sunt însă timide, de teama de a nu afecta grav veniturile bugetare şi protecţia socială.

Răspunsul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) în faţa crizei financiare a fost destul de rigid şi diferit. Foarte puţine şi-au permis să facă reduceri de impozite, iar unele au fost chiar forţate să majoreze unele dintre taxele principale. Criza a pus guvernele europene în faţa unei dileme: cum poate fi relaxată fiscalitatea fără să aibă de suferit veniturile bugetare ale statelor, din care este asigurată supravieţuirea unui sistem de asigurări sociale foarte generos. În ultimii treizeci de ani, statele europene au preferat să taxeze mai mult consumul decât veniturile din muncă sau din investiţii.

Potrivit studiului publicat de Comisia Europeană „Taxation Trends in EU“ (Tendinţele taxării în UE), începând din a doua jumătate a anului trecut, guvernele au făcut eforturi să sprijine economia şi să consolideze, în acelaşi timp, finanţele publice.

„Măsurile diferă destul de mult ca formă, scop şi impact bugetar, fiind câteva state membre care au introdus reforme substanţiale, în timp ce altele au mizat pe stabilizatori automaţi care vor sprijini activitatea economică“, se arată în document.

În timp ce, în unele cazuri, măsurile au constat în reduceri aleatorii de taxe, alte state au preferat să ia decizii care să ducă în principal la creşterea veniturilor bugetare.

Taxarea consumului, nu a capitalului

169-34127-capital_13_tax.jpgCea mai frecventă măsură luată de statele membre a fost de a sprijini în mod direct menţinerea puterii de cumpărare a gospodăriilor prin diminuarea impozitării veniturilor. Majoritatea ţărilor, printre care Germania, Franţa sau Danemarca, au sporit deducerile acordate la calculul impozitului sau au extins cota de impozit mai scăzut la praguri mai ridicate de venituri. Intenţia acestor state a fost de a mări veniturile populaţiei şi de a contribui la accelerarea consumului.

În puţine situaţii, guvernele au optat să majoreze impozitul pe veniturile persoanelor fizice, cu precădere în cazul  celor cu venituri foarte mari. Există şi ţări care şi-au permis o reducere a acestui tip de impozite, cum ar fi Polonia.

În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată (TVA), statele UE au evitat reduceri semnificative, cu o excepţie notabilă – Marea Britanie, – care a redus temporar cota standard de la 17,5% la 15%. Alte guverne au luat decizii de reducere a TVA pentru anumite bunuri sau servicii, ţinând astfel cont de o eventuală diminuare drastică a veniturilor bugetare. În timp ce Grecia a ales să scadă TVA pentru servicii în turism, Finlanda, de exemplu, a diminuat taxa pe o perioadă limitată pentru alimente.

Majoritatea guvernelor a decis însă să acorde unele scutiri sau să accelereze mecanismele de rambursare a TVA către companii.

La polul opus, se plasează sta­tele care au majorat taxa, cum ar fi Ungaria, Lituania, Letonia sau Irlanda, din cauza presiunii tot mai mari asupra bugetelor naţionale oda­tă cu scăderea ac­tivităţii economice.

Impozitul pe pro­fitul companiilor a fost redus în foarte puţine cazuri. De exemplu, în Suedia a coborât de la 28% la 26,3%. Majoritatea statelor UE a ocolit însă această măsură, considerând că deşi pe termen lung poate contribui la consolidarea încrederii investitorilor, pe termen scurt nu are efect.

Consecinţele relaxării

UE este considerată, prin comparaţie cu alte regiuni, ca fiind o zonă cu taxare împovărătoare, iar studiul Comisiei Europene încearcă să afle ce lecţie ar trebui să înveţe statele membre din actuala criză. Lucrarea anticipează că atât impactul recesiunii economice, cât şi reducerea aleatorie de taxe, introdusă în multe state, vor duce la o scădere a veniturilor bugetare ca pondere în PIB, în următorii ani, în timp ce reducerea deficitelor va fi inevitabilă, iar datoria publică acumulată în acest interval va trebui onorată. Totodată, generaţia baby boom va ajunge la vârsta pensionării, se mai arată în studiu, iar gu­vernele euro­pe­ne vor trebui să vadă dacă toate aceste probleme vor duce la creşterea poverii fiscale asupra lucrătorilor activi chiar mai mult decât în anii de vârf 1998-2000.

6 state europene au luat măsuri pentru accelerarea rambursării TVA către companii sau au pre­lungit perioada în care firmele sunt obligate să vireze taxa la bugetele naţio­nale

4 state membre UE au majorat cota standard de TVA ca urmare a scăderii veniturilor bugetare după declanşarea crizei financiare: Letonia, Lituania, Irlanda şi Ungaria

Modificări

– 11 state UE au luat măsuri de reducere a taxării veniturilor persoanelor fizice, fie prin scăderea cotei de impozit, fie prin acordarea unor deduceri suplimentare

– 9 ţări UE au decis să reducă TVA sau să acorde scutiri pentru unele bunuri ori servicii, singurul stat care a diminuat cota standard de TVA fiind Marea Britanie

– 5 ţări din UE au diminuat cotele de contribuţii de asigurări sociale de stat pentru angajaţi şi angajatori

– 4 state europene au optat pentru micşorarea poverii fiscale pentru companii, prin scăderea cotei de impozit pe profit ori prin deduceri suplimentare.

Te-ar putea interesa și: