Șomerii cu chef de muncă vor primi bani de la stat, potrivit unei propuneri guvernamentale de modificare a legislației în domeniu. Astfel, șomerii înregistrați care nu beneficizază de indemnizație vor încasa o primă de activare neimpozabilă în valoare de 500 de lei în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 3 luni. În același timp, șomerii care își găsesc un loc de muncă pentru care trebuie să facă naveta la o distanță mai mare de 15 kilometri de localitatea de domiciliu vor primi o primă de încadrare zilnică de 0,5 lei pe kilometru (dar nu mai mare de 55 de lei pe zi) pentru primele 12 luni de contract.

Dar probabil că cea mai interesantă idee este cea a primei de instalare. Aceasta se acordă persoanelor înregistrate ca șomeri care se încadrează în muncă într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de locul în care îşi au domiciliul sau reședința şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia. Prima de instalare este în cuantum de 12.500 de lei pentru persoanele care se mută singure și de 15.500 de lei pentru cele care se mută împreună cu unul sau mai mulți membri ai familiei. În cazul în care ambii soți îndeplinesc condițiile de acordare a primei de instalare, unul va primi 12.500 lei, iar celălalt va primi o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei. În situația în care șomerilor care își schimbă domiciliul li se asigură de către angajator sau de către autoritățile publice locuință de serviciu sau li se acoperă cheltuielile aferente cu locuința din fonduri ale angajatorului sau din fonduri publice, prima de instalare este de 3.500 de lei pentru persoanele singure și de 6.500 de lei pentru cele care se mută împreună cu cel puțin un membru al familiei.

Potrivit proiectului, prima de instalare acordată celor care nu li se asigură locuință se plătește în două tranșe (50% la începutul contractului și 50% după primul an de contract), în timp ce în cel de-al doilea caz banii sunt achitați într-o singură tranșă. Mai trebuie spus că primele de instalare îi vizează și pe românii care au fost plecați la muncă în străinătate pentru cel puțin 36 de luni și au rămas șomeri, iar fondurile necesare ar urma să fie asigurate din surse bugetare, dar și din sume alocate de Uniunea Europeană.

 

Nu tocmai încântați

 

În teorie, totul sună foarte bine. Luați la întrebări, cei vizați nu par, însă, foarte entuziasmați. Dumitru T. are 35 de ani și stă în satul vasluian Coroiu, la 16 kilometri de Bârlad. Este șomer de câțiva ani și se plânge că nu găsește de lucru decât pe salariul minim pe economie, respectiv 925 de lei net pe lună. În noile condiții, dacă s-ar angaja la Bârlad, ar primi opt lei pe zi pentru navetă. ”Nu merită. Autobuzul mă costă patru lei pe zi. Adică din prima de care vorbiți mi-ar rămâne patru lei pe zi sau vreo 90 de lei pe lună. Nu, chiar nu merită”, spune el.

Valentin F. are 46 de ani și s-a mutat la Girov, lângă Piatra Neamț, în 2009, după ce a locuit și a muncit un pic peste 20 de ani în Brașov. ”Fabrica la care am lucrat s-a închis și nu am mai găsit nimic. Așa că am vândut apartamentul și m-am întors în satul natal. Am auzit că acum s-ar găsi de muncă în Brașov și că meseria mea ar fi căutată. Dar eu mi-am făcut deja un rost aici, mi-am renovat casa părintească, am copii la școală… Nu aș mai pleca nici dacă mi-ar da dublu”, dezvăluie el, afirmând că trăiește decent cultivând grădina din spatele casei și cele opt hectare de teren ale mamei sale.

Și Daniela S., o tânără de 25 de ani din Toplița, spune că nu s-ar muta la Miercurea Ciuc, la Târgu Mureș sau la Cluj Napoca pentru un loc de muncă. ”Aici nu prea găsim de lucru, e adevărat. Dar aici am casă, familia mea e aici, la fel prietenii mei. Prima de 12.500 de lei e tentantă, dar dacă te gândești mai bine, îți acoperă chiria pe vreun an și jumătate. După aia ce faci? Dacă e să plec, mai bine merg în Anglia. Măcar știu că fac niște bani”, conchide ea.

 

Optimism moderat

 

Totuși, într-un interviu recent, ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, arăta că deciziile privind primele pentru șomeri s-au luat în urma unui sondaj cu aproape 7.000 de intervievați. ”Pe grupul țintă de 15-24 de ani, 46,7% dintre ei au spus că ar fi tentați de pachetul propus”, a spus el.

Și în rândul angajatorilor ideea pare să fi fost primită mai degrabă pozitiv. ”Noi ne chinuim de mult să convingem oameni din alte județe (în special din Ialomița, Buzău și Brăila) să vină să lucreze pentru noi. Le ofeream cazare, bonuri de masă, transport gratuit până acasă o dată la două săptămâni și 1.200-1.500 de lei net. Dar nu am avut prea mare succes. Acum sperăm să se schimbe lucrurile”, ne-a spus directorul de dezvoltare al unei firme de construcții din Prahova.

La rândul lui, un mare producător de componente auto din județul Arad, care a apelat deja de mai bine de doi ani la forță de muncă din alte zone ale țării, dar și din Ungaria, privește cu ochi buni proiectul Guvernului. ”Suma este tentantă și eu sper ca măcar o parte din deficitul de forță de muncă din zonă să fie acoperit în acest mod”, ne-a dezvăluit directoarea de resurse umane a companiei.

 

Posibile fraude

 

Există voci care susțin că primele de instalare sunt suficient de tentante pentru ca unii dintre șomeri să încerce fraude. ”Nu e la îndemâna oricui, însă dacă ai o rudă sau o cunoștință care are o firmă într-o localitate la cel puțin 50 de kilometri distanță, e destul de simplu. Aceasta îți poate înregistra un contract de muncă fictiv și te poate ajuta și să-ți stabilești reședința acolo. Trebuie plătite contribuțiile și impozitele, care ajung la circa 7.300 de lei pe an la salariul minim. Așa că rezultă un profit de peste 5.000 de lei net pentru o persoană singură și de peste 8.000 de lei pentru cineva care schimbă fictiv și domiciliul sau reședința unui membru al familiei”, explică un consultant în resurse umane din București. El spune că situația este una de tip win-win: șomerul rămîne de fapt în localitatea de domiciliu, dar câștigă o sumă mare de bani (din care, de la caz la caz, e posibil să dea o parte și celui care îi facilitează frauda) și câștigă și un an de vechime pe cartea de muncă. Asta în timp ce patronul care l-a angajat își crește artificial cheltuielile și, automat, își diminuează impozitul pe profit.

Aceeași sursă nu exclude posibilitatea ca unele companii să recruteze șomeri pe care, în schimbul unei părți din prima de instalare, să îi înregistreze fictiv ca lucrând și locuind în localitatea lor. ”Cam ceva în genul creditelor pe care le luau la un moment dat unii folosindu-se de naivitatea unor țărani”, explică el.