Totul a iceput i 1994, cind SIF Muntenia (pe atunci FPP 4) punea, alaturi de citiva parteneri, bazele primei societati de leasing din Rominia, Romlease SA. Afacerea parea promitatoare. Leasingul este o operatiune financiara extrem de simpla: firma cumpara pe banii sai anumite bunuri pe care le ichiriaza beneficiarilor, urmind ca la sfirsitul perioadei de ichiriere beneficiarul sa opteze itre pastrarea sau returnarea bunului. Mai simplu spus, este o operatiune similara vinzarii i rate a unui produs, cu diferenta ca leasingul este aplicat i special companiilor care-si pot deduce din profit aceste rate platite. Finantarea afacerii nu este complicata, firmele de leasing apelind i special la credite bancare. Ele adauga o anumita marja peste dobinda la credit la fiecare contract de leasing pe care-l icheie si care este, de fapt, profitul firmei. Acum, industria leasingului este din ce i ce mai competitiva, cu zeci de firme active pe piata, dar i 1995, cind Romlease a demarat activitatea, se afla practic pe o piata virgina si total dereglementata, un cadru legislativ pentru leasing aparind de altfel abia 2 ani mai tirziu i 1997.
Fondatorii Romlease erau doua companii cu o puternica baza financiara. Alaturi de FPP Muntenia, a intrat Demirbank TAs din Turcia, Bancorex si o companie elvetiana, Perscheron. Pentru imagine a fost cooptat printre actionari si fosta stea a tenisului, Ilie Nastase, toti partenerii detinind procente egale, de 20 % din afacere.
Romlease a pornit la drum cu un capital social extrem de mic pentru o companie de leasing – 50 mii USD era aportul actionarilor fondatori – astfel ca dupa scurt timp capitalul social a trebuit majorat. in martie 95 este atrasa i afacere International Financial Corporation, o divizie de investitii a Bancii Mondiale, iar capitalul social este majorat la doua milioane dolari. Citeva luni mai tirziu, Romlease si-a majorat din nou capitalul la trei milioane USD si s-a ales cu un nou actionar, FMO, un fond olandez de investitii care a preluat cite 5% din actiunile Romlease de la Perscheron si Demirbank TAs. in aceeasi perioada Perscheron, o societate off shore iregistrata i Bermude, isi cesioneaza actiunile catre firma-mama Lease Holding din Elvetia, o societate de leasing. Lease Holding obtine si managementul Romlease.
Romlease parea sa beneficieze din plin de actionariatul sau puternic. Printr-o itelegere itre actionari s-a stabilit ca acestia vor asigura societatii capital de lucru prin imprumuturi, astfel icit aceasta sa poata face fata eventualelor reticente din partea bancilor. Acest lucru s-a si itimplat de altfel, actionarii bagind serios mina i buzunar. in 1996, Romlease acumulase deja datorii de 12 milioane dolari, o suma ce depasea de patru ori capitalul social al firmei si care era i cea mai mare parte preluata de la actionari.
SIF Muntenia devenit unul dintre cei mai importanti creditori ai Romlease, chiar daca nu i mod direct. intrucit statutul nu-i permitea sa finanteze companiile prin credite, SIF a apelat la o varianta destul de obisnuita i acea perioada: Romlease a contractat un credit de la ABN Amro garantat cu un depozit deschis la aceeasi banca de catre SIF.
Problemele au iceput i momentul i care era tot mai evident ca Romlease nu o scotea la capat cu banii. Se pare ca societatea a avut de suferit de pe urma rolului sau de deschizator de drumuri i industria leasingului din Rominia. Romlease a icheiat numeroase contracte de leasing cu societati agricole sau itreprinderi de stat care s-au dovedit rau-platnici. Tatiana Lazar, responsabila cu participarile SIF i societati financiare, spune ca managerii de la Lease Holding au fost largi la punga si cu cheltuielile administrative. Cert este ca, an de an, Romlease a adunat pierderi din ce i ce mai mari, iar i fata SIF Muntenia se prefigura o gaura imensa. Aproape 400 mii USD investise SIF Muntenia pina la acea data i capitalul social al Romlease, dar nu aceasta suma pe care SIF risca sa o piarda i cazul unui faliment dadea dureri de cap lui Horia Mihaescu, cel care, ca presedinte al Muntenia Invest, societatea care a preluat administrarea fondului o data cu transformarea sa i SIF, a condus direct negocierile cu partenerii de la Romlease. in joc erau cele peste 1,5 milioane de dolari pe care ABN Amro le-ar fi executat rapid i cazul i care Romlease s-ar fi aflat i incapacitate de plata. in plus, participarea SIF-ului i Romlease se redusese, ca urmare a diferitelor majorari de capital, pina la 6% din capitalul social, iar o retragere din afacere nu mai isemna nimic.
La SIF a sunat alarma, iar Horia Mihaescu a trebuit sa-si convinga asociatii de la IFC si Demirbank TAs sa actioneze. Timp de un an de zile s-au purtat nenumarate negocieri serioase itre asociati. Rezultatul lor: Lease Holding a fost obligata, se pare sub amenintarea declansarii unei actiuni judecatoresti impotriva sa pentru management fraudulos, sa se retraga din societate si sa-si cesioneze gratuit actiunile catre restul actionarilor. IFC si Demirbank, care aveau si o serie de credite acordate Romlease, au fost de acord cu reesalonari sau conversia lor i actiuni. SIF Muntenia, la rindul sau, s-a vazut nevoita sa vina cu un nou aport la capitalul social al Romlease, i valoare de 1,5 milioane dolari, adica valoarea imprumutului garantat la ABN Amro. Ilie Nastase (probabil cel mai cistigat actionar) a fugit si el din afacere, vinzindu-si partea catre Demirbank, care a devenit cel mai mare actionar (36%) si care a preluat si managementul Romlease, devenita Demir Romlease SA.
in acest mod, norii de furtuna par sa fi trecut, deocamdata, peste SIF Muntenia, acum din nou cu 25% din afacere, dar amenintarea persista. Demir Romlease se afla, dupa spusele Tatianei Lazar, itr-o revenire vizibila, planul de afaceri apropabat i momentul restructurarii societatii fiind la noua luni chiar depasit. Conform acestui plan isa, pina ce SIF Muntenia si ceilalti actionari sa vada ceva dividende, vor mai trece cel putin doi ani, abia i 2003 Demir Romlease preconizind sa acopere pierderile din anii trecuti (6,8 milioane dolari era pierderea pe 1998, conform IAS). Pentru Horia Mihaescu, cei doi ani vor trece mult mai greu, cu siguranta. Cele 1,5 milioane USD pe care el va trebui sa le stearga din profitul SIF din acest an, ar putea aduce reprosuri din partea actionarilor sai, care s-au obisnuit pina acum ca SIF Muntenia sa plateasca cele mai mari dividende dintre toate sif-urile.