Într-o declaraţie oficială transmisă Capital, Wolff afirmă că ”nu el a mâncat banii Tarom, ci cheltuielile pentru reparații motoare, componente rotabile și controalele la aeronavele Tarom”. În plus, la nivelul anului trecut, cheltuielile cu reparații și controale capitale au costat compania 201 milioane lei.

„Imaginea Tarom se ridică mai presus de polemicile legate de mandatul unui director al acestei companii. Pentru a proteja imaginea unei companii care are nevoie de încredere și susținere în această perioadă, nu vreau să prelungesc o polemică cu privire la eficiența mandatului meu la conducerea Tarom. Cu toate acestea, fac un apel public la respectarea adevărului și reputației unui brand național important. Compania Tarom și-a crescut în 2018 cifra de afaceri, numărul de pasageri, veniturile și vânzările, după un efort sincer al echipei noastre. Să nu ne batem joc de aceste rezultate, pentru că tocmai respectându-le se poate capitaliza pe această creștere”, arată declaraţiile transmise Capital, duminică, de Werner Wolff.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, i-a reproşat acestuia că s-au deschis foarte multe curse fără studiu de rentabilitate, că au existat plecări voluntare, dar numărul angajaţilor a crescut, nefiind însă vorba despre piloţi sau personal navigant. El a susţinut că anul 2017 s-a încheiat cu pierderi de 172 de milioane de lei, iar în perioada octombrie-decembrie 2017, „undeva la 40% din pierderile anului 2017 au fost făcute tocmai pe mandatul domnului Wolff”.

„Orice manager care a lucrat măcar o zi din viață în mediul privat înțelege că am preluat conducerea Tarom într-un moment dificil. Am fost numit director general Tarom în 20 noiembrie 2017. Cu puțin timp înainte de ajungerea mea la conducerea companiei, proiectul de rectificare a bugetului Tarom avea să preconizeze pierderi la finalul anului de 206 milioane de lei. Rezultatele finale au adus un minus companiei de 172 de milioane de lei. Mă consider un manager responsabil, dar nu îmi pot asuma rezultatele unei structuri precedente de management. Nici astăzi nu vreau să încep o discuție despre ‘greaua moștenire’, la fel cum am refuzat să fac acest lucru şi pe timpul mandatului meu, considerând că este mai important să vorbim despre soluții şi mai puțin despre performanța analizată a predecesorilor mei”, spune Wolff.

Tarom a transportat în 2018 circa 2,9 milioane de pasageri, adaugă el, cei mai mulți pasageri din ultimul deceniu.

„Creșterea se datorează unui cumul de factori, dar rețineți, vă rog, că această companie a noastră, a tuturor românilor, a obținut cea mai mare creștere a cotei de piață din transportul aerian din România. Piața a crescut cu 7%, în timp ce Tarom cu peste 21%. Aceste cifre fac parte dintr-o analiză profesionistă şi obiectivă făcută de PricewaterhouseCoopers. Aceeași analiză relevă soluția de închidere a rutelor neperformante. Această soluție a fost deja implementată în mandatul meu pentru rute precum Sibiu -Stuttgart, Timișoara-Stuttgart, Timișoara-Chișinău sau Sibiu-Munich. Deși am considerat, la proiecția bugetară din 2018, că Tarom va ajunge pe plus, am reușit numai o diminuare a pierderii anterioare cu aproximativ 40 de milioane de lei, alături de un EBITDA pozitiv de 10,8 milioane de lei”, a precizat Werner Wolff.

El subliniază că structura cheltuielilor Tarom în mandatul său este clară.

„Nu Wolff a mâncat banii Tarom, ci cheltuielile pentru reparații motoare, componente rotabile și controalele la aeronavele Tarom. În 2018 a venit rândul unor reparații și controale capitale, care ne-au costat 201 milioane de lei. Cu 44,3 milioane mai mult decât în 2017. Combustibilul, numai din diferența de preț, ne-a costat cu 89 de milioane de lei mai mult decât anul precedent. Aceste cheltuieli sunt indispensabile operării. Le-am fi putut evita, cu menținerea la sol a unei jumătăți din flota noastră. O altă cheltuială inevitabilă reprezintă ratele pentru aeronavele achiziționate în 2017. Aici vorbim despre 9 milioane de dolari (750.000 de dolari/lună) pentru cele două Boeinguri 737 800 NG”, adaugă el.

Despre cheltuielile cu personalul Tarom, Werner Wolff afirmă că nu au crescut pe timpul mandatului său. „De asemenea nu au existat bonusuri de performanță în Tarom. Remunerația directorului general a fost la jumătate față de cea a managementului privat din perioada 2012-2016, în timp ce remunerația netă a directorului general adjunct a fost mult mai mică decât cea din 2016, pentru aceleași atribuții”, punctează fostul şef al companiei.

Începutul anului 2019 în Tarom arată o creștere de 25% a cifrei de afaceri pe ianuarie şi un plus de pasageri transportați de 17% față de aceeași perioadă a lui 2018. „Asta chiar în condițiile în care trei aeronave sunt oprite de la zbor pentru lucrări de reparații timp de mai multe luni de zile. Aici găsim cu siguranță o explicație reală pentru factorul de încărcare redus”, mai spune el.

„Deşi nu mai sunt director general al Tarom, îmi permit să declar că prioritățile companiei trebuie să rămână orientate spre revitalizare, performanță și creștere. Cu un management performant sunt sigur că Tarom va reuși să obțină rezultate mult mai bune decât am reușit eu, împreună cu echipa mea în 2018. Succes!”, concluzionează el.

Cursele deschise fără „niciun fel de studiu de rentabilitate” menţionte de ministrul Răzvan Cuc sunt: Sibiu-Stuttgart, Sibiu-Munchen, Timişoara-Chişinău, Timişoara-Stuttgart, Paris-Cluj, Paris-Timişoara. „Ştiţi cu ce grad de încărcare zburau cursele astea? Cu 25%. Înseamnă că zburau cu 10 pasageri la bord. Anunţa deschiderea Bucureşti – Baku. Nu s-a efectuat nicio cursă, dar în schimb au fost făcute cheltuieli pentru deschiderea curselor şi acum încă se plăteşte pentru această cursă care s-a dorit a fi deschisă şi îl rog pe domnul director de îndată să înceteze şi să sisteze orice plată pe aceste curse neprofitabile”, a mai spus Răzvan Cuc.

În ceea ce priveşte persoanlul, ministrul afirmă că au fost plecări voluntare, undeva la 220 de persoane care au plecat de la Tarom şi 81 care s-au pensionat, însă numărul angajaţilor a crescut.

„Undeva la 300 de persoane au plecat de la Tarom, deci trebuia să ajungem cu personalul undeva la 1.500 de persoane. Ce să vedeţi? Astăzi avem 1.900 de persoane angajate şi nu vorbesc aici de angajări, pentru că nimeni nu a condamnat niciodată un manager ar angaja bineînţeles piloţi, personalul navigant sau lucruri care sunt utile Taromului”,a declarat Cuc.

El a susţinut că un director general adjunct la Tarom avea un salariu de 32.000 de lei, iar un director are peste 25.000 de lei salariu.

Te-ar putea interesa și: