Guvernul va decide, astăzi, în ședință, ca ziua de 3 martie să fie declarată Ziua solidarităţii româno-polone. Pe ordinea de zi se va mai afla acordarea a 19 milioane de lei pentru judeţul Gorj ca urmare a cutremurelor, precum şi aprobarea unui acord româno-ucrainean privind evaluarea impactului unor proiecte asupra mediului se numără printre subiectele care figurează pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Guvernului.

Ziua de 3 martie va fi declarată Ziua solidarităţii româno-polone, conform unui proiect de lege elaborat de către Guvern şi care urmează să fie înaintat Parlamentului spre dezbatere. În scopul marcării Zilei solidarităţii româno-polone se vor putea organiza, la nivel naţional sau local, activităţi din sfera diplomaţiei publice, culturii şi educaţiei care să ilustreze solidaritatea româno-polonă.

Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe vor lua măsuri pentru arborarea drapelului Republicii Polone, alături de cel al României. Parlamentul României va marca, printr-un moment solemn la începutul şedinţei parlamentare din ziua de 3 martie, semnificaţia acestui moment.

Organizarea licitaţiilor pentru suprafeţele de plajă turistică

În baza unei ordonanţe de urgenţă va fi reglementată organizarea licitaţiilor şi derularea contractelor de închiriere pentru suprafeţele de plajă turistică în sezoanele estivale 2023-2024.

Mai exact, sunt vizate reducerea termenelor de desfăşurare a licitaţiilor, astfel: perioada de publicitate a invitaţiei de participare de la 20 de zile calendaristice la 10 zile; perioada de răspuns la clarificări de la 5 zile lucrătoare la 3 zile lucrătoare; transmiterea anunţului de atribuire de la 20 de zile calendaristice la 5 zile calendaristice; termenul minim de aşteptare pentru încheierea contractului de la 20 de zile calendaristice la 10 zile.

Se propune de asemenea reducerea numărului de oferte maxim admisibile în prezenţa cărora poate fi adjudecată licitaţia (de la două oferte la una). Se estimează că propunerile vor conduce la reducerea la jumătate a perioadei de licitaţie şi încheiere a contractelor, în prezent perioada însumând cel puţin 55 de zile.

În ședința de Guvern, se mai discută și un alt proiect de ordonanţă de urgenţă, care completează art. 24 din Legea drepturilor pacienţilor nr. 46/2003, are ca scop facilitarea accesului membrilor familiei la datele confidenţiale ale pacientului în cazul în care acesta s-a prezentat la unitatea sanitară în stare fizică de inconştienţă şi fără aparţinători, iar evoluţia patologică a dus la decesul acestuia. Datele privind diagnosticul, medicaţia, investigaţiile efectuate vor putea fi eliberate în baza unei cereri depuse la conducerea unităţii sanitare.

Bani pentru județul Gorj

O sumă de 19,9 milioane de lei din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului urmează să fie alocată municipiul Târgu Jiu, judeţul Gorj, în baza unei hotărâri de Guvern. În nota de fundamentare se menţionează că pe 13 februarie şi 14 februarie s-au produs în judeţul Gorj două cutremure semnificative cu magnitudinea de 5,2 şi, respectiv, 5,7.

Acestea au produs „numeroase pagube importante”, în special în unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona epicentrului (zona Runcu).

Un al proiect de hotărâre de Guvern vizează aprobarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2023. Urmează să se acorde un sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an cu condiţia comercializării a minim 4 produşi/cap de scroafă/an la o greutate de minim 8 kg/cap.

Evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier

Guvernul urmează să aprobe şi un acord cu Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind punerea în aplicare a Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, semnat la Bucureşti, la 18 noiembrie 2022. Ministrul Mediului va fi cel care va numi sau va revoca membrii desemnaţi de partea română în cadrul Comisiei comune privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

Conform notei de fundamentare, cu ocazia celei de-a patra reuniuni a Părţilor la Convenţia de la Espoo, la propunerea Comitetului de Implementare a Convenţiei, Ucraina a fost invitată să iniţieze negocieri cu toate statele vecine, în special România, pentru a încheia acorduri bilaterale. În urma discuţiilor care au avut loc în cursul anului 2021, a reieşit un acord care conţine prevederi detaliate ce vor facilita realizarea viitoarelor proceduri de evaluare a impactului transfrontalier.

„Se răspunde astfel solicitării iniţiale a României ca acordul să nu reprezinte un demers pur formal, ci un instrument util în cooperarea dintre părţi. (…) Apreciem că noul acord răspunde tuturor necesităţilor actuale de cooperare în acest domeniu cu Ucraina. Amintim faptul că în proiectul părţii române se propunea stabilirea, pe lângă domeniul de aplicare prevăzut de Convenţie, şi a unui domeniu geografic, care să includă în mod obligatoriu Delta Dunării.

Acordul semnat face referire expresă atât la Delta Dunării, cât şi la regiunea Carpatică. De asemenea, în proiectul părţii române se propunea ca diferendele dintre părţi să fie soluţionate prin orice modalitate prevăzută de la Convenţia de la Espoo”, prevede documentul.

Pe ordinea de zi figurează şi un memorandum pentru aprobarea negocierii Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 60 milioane de euro pentru susţinerea proiectului de prevenire şi reducere a poluării din spaţiul rural. Proiectul se va implementa pe o perioadă de cinci ani, data limită de tragere a împrumutului fiind 30 iunie 2028.