Primele săpături au fost făcute în acest sens pe domeniul palatului ”Micul Trianon” de la Floreşti, judeţul Prahova.

Fundația Cantacuzino, ce a coordonat proiectul, au scos la iveală moștenirea lăsată de de cel mai bogat român al tuturor timpurilor, aşa cum este considerat prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit Nababul, scrie adevarul.ro. Au fost efectuate săpături noninvasive ce au scos la iveală alei pietonale realizate în urmă cu mai bine de o sută de ani, dar şi vestigii pierdute din secolul XVIII.

”Ieri am încheiat oficial Şcoala de Vară de restaurare peisageră de la Domeniul Cantacuzino Floreşti. În urma primelor săpături arheologice realizate în România într-o grădină istorică au fost descoperite nu una (aşa cum ne aşteptam şi ne doream!), ci trei alei realizate în urmă cu cel puţin un secol. Alături de ele am descoperit numeroase cahle, cioburi din vechi vasce mari de piatră, o scăriţă de şa din anii 1900, cioburi de farfurii englezeşti de secol XVIII, „gogonele” de cox şi o monedă din anii 1950”, se arată într-un comunicat al Fundaţiei ”Domeniul Cantacuzino Floreşti”.

Proiectul a avut de asemenea grijă să inventarieze și investigheze arborii de pe domeniu spun reprezentanții fundației.

”În acest scop s-a folosit în premieră (la Floreşti şi în Cişmigiu) o aplicaţie care stochează date cantitative şi calitative despre vegetaţia arboricolă. Tot în premieră s-au realizat şi intervenţii artistice «site-specific», non-invazive. S-a realizat un set de mobilier de grădină format din două scaune şi o masă, toate inspirate din arhitectura clădirilor de patrimoniu de pe domeniul istoric”.

Palatul de la Floreşti ar fi putut fi cea mai valoroasă clădire din sud-estul României dar din păcate prințul Cantacuzino s-a stins din viață înainte de a finaliza construcția. Palatul era dedicat soției sale, Catherine Cantacuzino, dovadă fiind inițialele ”CC” ce au rezistat până astăzi pe capitelurile coloanelor.

”Palatul a beneficiat de o construcţie solidă şi modernă – beton armat, şină de cale ferată şi granit, sistem de încălzire centrală. Meşterii francezi au fost cei care au realizat edificiul în stilul eclectic francez, cu elemente rococo şi neoclasice. Micul Trianon de la Floreşti a fost construit din cărămidă, placată cu travertin, pe trei niveluri inegale, iar pe faţada sudică se mai păstrează un basorelief cu doi îngeri care poartă blazonul familiei. Impresionanta construcţie avea la parter 15 încăperi, dintre care o mare sală de onoare, cunoscută de la început ca Palatul Domniţei. Acesta ar fi urmat să fie ocupat de nepoata Nababului, Alice, fata celui de-al treilea fiul al său. Apoi, după moartea Nababului, moşia i-a revenit fiului acestuia, Mihai Cantacuzino, căsătorit cu Maruca Rosetti, ce avea să îi devină soţie lui George Enescu. Totuşi, Mihai nu s-a simţit atras de proiectul tatălui şi a abandonat moşia”, scrie pe site-ul domeniulcantacuzino.ro.

Palatul a ajuns din păcate o ruină, cutremurul din 1940 dar și războiul punându-și amprenta pe construcția rămasă neterminată. Cutremurul din 1977 a produs însă cele mai mari pagube. Acoperișul construcției s-a prăbușit iar multe din zidurile interioare au dispărut. La distrugere au contribuit și hoţii care au furat tot ceea ce mai putea fi valorificat, dar în special cărămidă şi material de construcţii.