Vara neagra si pentru transporturi: sunt estimate pierderi de 2,5-3 milioane dolari.
Apele Dunarii, ajunse la cel mai scazut nivel din ultimii 160 de ani, imping in sus pretul kilowattului. Hidrocentralele merg la turatie redusa. Termoelectrica a acoperit deficitul punand in functiune capacitati cu randament scazut, care au crescut costurile. Drept urmare, societatile de energie au cerut Autoritatii de reglementare cresterea pretului la consumatorul final.
Mai mult decat atat, centrala de la Cernavoda risca sa-si intrerupa activitatea din cauza sistemului de racire. ,,Nivelul Dunarii a scazut in ultima perioada cu peste trei metri. Daca va scadea cu inca un metru vom fi, probabil, pusi in situatia de a opri reactorul 1, pentru siguranta,,, a spus Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului.
Directorul Teodor Chirica, de la Nuclearelectrica, spune ca o zi de oprire a centralei de la Cernavoda inseamna pierderi de 500 de mii de dolari.
Nu doar centralele electrice, dar un sector intreg din economie a intrat la cota de avarie. Dezastru. Majoritatea transportatorilor fluviali nu gasesc alt cuvant pentru a descrie efectele celui mai scazut nivel al Dunarii din ultimii 160 de ani. si cum 37% din traficul prin porturi se face pe fluviu, indirect, o serie de activitati bat pasul pe loc. Firma Compres Util din Constanta, care prepara materiale de constructii, aduce balastul utilizat pe Dunare. ,,Pierderile sunt foarte mari. Aduc materii prime de trei miliarde in loc de opt pe luna (30-40 mii tone in vremurile bune). O parte dintre activitati sunt blocate,,, spune directorul Iuri Pancencu. Costurile transportului au crescut cu 50%, din care este dispus sa suporte jumatate, adauga el.
In functie si de contract, costurile suplimentare, de pana la 50%, se sparg mai ales in capul transportatorilor. Florin Scortaru, directorul tehnic de la Navrom Galati, cel mai important actor in aceasta piata, spune ca au pierderi de 25-30% pentru aproape jumatate din contracte si de 50% pentru restul. ,,Cu Sidex, unul dintre principalii clienti, avem o clauza care ne acopera pentru situatii deosebite, ei ne platesc cel putin 80% din contract chiar daca nu putem sa caram atat in caz exceptional,,.
Clauza de forta majora ii scuteste pe transportatori de penalizari, dar nu si de costurile suplimentare. Florin Radu, directorul Transeuropa, spune ca a obtinut certificatul de forta majora de la Camera de Comert Galati, recunoscut international, dar calculele raman sumbre: ,,costurile pe o luna sunt de 150 de mii de dolari, deci trebuie sa realizez cel putin atat. In ultimele doua luni, per total, nu cred ca am incasat 100 de mii. De acum incolo nu stiu ce va mai fi,,, adauga el. si Vasile Stancu, director Touax Rom, operator in Constanta, spune: ,,am pierdut tot profitul in aceste luni. La nivelul anului, preconizasem o cifra de afaceri de 4,5 milioane de dolari, insa ne asteptam acum la mai putin cu 25%,,.
Pe intreaga activitate, Asociatia Armatorilor si Operatorilor Portuari – Fluviali (AAOPF) estimeaza pierderi de 2,5-3 milioane de dolari (25-30% crestere a costurilor).
Pentru transportatori, seceta vine dupa luni intregi de probleme in spatiul iugoslav. Abia anuntase Comisia Dunarii curatirea spatiului la Novi Sad, ca o decizie a guvernului de la Belgrad a cerut garantii de trecere care ajungeau la jumatate din valoarea marfii. Acest blocaj a tinut aproape o luna si abia se redeschisese traficul pe 27 iunie, cand Dunarea a inceput sa sece. Nivelul scazut i-a luat ca din oala pe operatorii din intreaga zona, ca si pe oficialitati. ,,Ne-am concentrat sa asiguram securitatea navigatiei, astfel incat nu avem estimari cu privire la efectele scaderii apelor,,, declara pentru Capital Zeljko Majer, consilier al ministrului comunicatiilor la Belgrad. Aleksandar Mihailjevic declara, din partea celui mai important operator din Serbia, Jugoslovensko Rijecno Brodarstvo: ,,Nu am analizat inca impactul financiar, dar evident navele noastre nu pot fi incarcate la capacitate maxima,,.
Unda de soc s-a propagat de la Novi Sad, la Cernavoda si mai departe pe cursul inferior al Dunarii, in portul Constanta. Marfurile in tranzit ajung cu intarziere la mare, iar navele care ar trebui sa le preia asteapta cu zilele in port sau nu mai vin deloc. ,,Am anulat nava. Am avut blocate toate barjele, trei convoaie de cate cinci-sase barje cu cate un impingator fusesera deja incarcate cand a scazut nivelul Dunarii,,, spune Petre Sintea, de la North Star Shipping, agent fluvial si maritim.
Operatorii acuza lipsa de investitii si lipsa mecanismelor legislative de reglare. ,,In legislatia germana se acorda bonusuri pentru situatiile in care barjele nu pot incarca la capacitate maxima. ,,Dupa 90 nu s-a facut nici o lucrare la senalul navigabil,,, remarca directorul de la Touax Rom.
Slovacia, de exemplu, a stabilizat cursul Dunarii printr-o serie de baraje pentru hidrocentrale. ,,si la noi s-ar fi rezolvat cate ceva, prin hidrocentrala de la Nicopole, impreuna cu Bulgaria, asa cum fusese prevazut inainte de 1989. Nimeni nu mai are in vedere aceste investitii,,, spune deputatul Mircea Toader, fost vicepresedinte AAOPF.
Pierderile nu raman doar ale transportatorilor. Reactia in lant le aduce in costul lucrarilor intarziate, a materiilor prime transportate mai scump, si, implicit, in produsul final.

Cine pierde si cat
Direct: transportatorii fluviali,
    30-50% costuri suplimentare;
·     Pierderi total operatori (Romania):
    2,5 – 3 milioane de dolari;
·     Cum: nave incarcate la jumatate sau sub jumatate de capacitate, mai multe drumuri, blocajele create pe traseu, cheltuieli suplimentare de intretinere a navelor si cu personalul, ocol de 100 km pe bratul Borcea.
Indirect: clientii finali – interni si
    externi; intarzieri in livrarea
    marfurilor, afaceri care stau pe loc,
    lucrari care stau pe loc, neonorate;
·     Pierderi: costul intarzierilor; unii clienti impart costurile cu transportatorii, in functie si de modul in care sunt stipulate contractele;
·     Transportatorii navali: curse anulate (marfa in tranzit nu ajunge la timp in portul Constanta), intarzieri – cheltuieli suplimentare in port
·     Pierderi estimate: imposibil de cuantificat in acest moment; in unele cazuri efecte nesemnificative, in altele anulari de curse.

transport fluvial:
actori importanti

Compania        Cifra de afaceri
    (2002)
SC Navrom Galati        736 mld. lei
Giurgiu Nav        203 mld. lei
Touax Rom        108 mld. lei
Navigatia Fluviala     94, 3 mld. lei
Romana Drobeta        (*2001)
Transeuropa         50 mld. lei
    (42 mld. sem. I 2003)

Marfuri pe Dunare
· 20 milioane tone in 2002
· 37% din total trafic portuar de marfuri