Cu fiecare zi care trece, orice control la frontieră este o nouă pată pe obrazul unuia dintre cele mai tangibile proiecte ale UE, arată un comentariu publicat de Euractiv privind soarta spațiului Schengen.

În 1995, Europa a creat o zonă fără granițe, numită Schengen. Actuala Comisie Europeană a numit-o ”bijuteria coroanei integrării europene” și „inima Europei care bate”. Călătoria prin Europa fără controale la frontieră a devenit o normă în ultimii 20 de ani.

Acum este tot mai dureros să vezi autorități naționale prea zeloase reintroducând controalele la frontieră, majoritatea începând, de fapt, odată cu marea criză a migrației din 2015.

Se prăbușește spațiul Schengen?!

O călătorie cu trenul din Austria în Germania în aceste zile lasă impresia călătorului că Schengen nu a existat niciodată. La frontieră, toate ușile, cu excepția uneia, sunt închise. Polițiști bine echipați patrulează prin tren și încep să verifice documentele călătorilor.

Costul: o întârziere la fiecare călătorie și un cost economic mai mare, pe măsură ce transportul mărfurilor încetinește. Poate și mai dăunător: fiecare control la frontieră este o altă pată pe obrazul unuia dintre cele mai tangibile proiecte UE.

Astăzi, cineva care călătorește prin Europa ar putea fi oprit și de zece ori, din cauza unui grup persistent de țări care a refuzat să mai susțină spiritul spațiului Schengen, subliniază Euractiv.

Schengen este în cădere liberă?

„Schengen nu este în criză. Ne confruntăm cu un grup de state membre care se comportă defectuos, care pur și simplu nu respectă statul de drept”, a declarat Sergio Carrera, cercetător principal al think-tank-ului Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS).

Până în prezent, Franța a instalat controale la fiecare graniță, sub pretextul combaterii terorismului. Între timp, Germania își verifică granița cu Austria și urmărește mai multe controale la granițele sale cu Polonia și Cehia. Austria supune călătorii sloveni unor verificări similare. Norvegia, care nu e membră UE, dar face parte din spațiul Schengen, efectuează controale în orașele-port unde sosesc călătorii din Europa continentală.

Suedia verifică toate frontierele. Unii observatori se tem că Schengen ar putea suferi din cauza celor mai bogate state care fac parte din acest spațiu. „Schengen este cel puțin lovit”, a spus Leon Züllig, cercetător Schengen la JL-University Gießen. Sylvie Guillaume, parlamentar socialist din Franța, a confirmat că natura Schengen „a fost subminată de reintroducerea controalelor în ultimii ani”.

Austria susține că „sistemul este disfuncțional”

Abordarea europeană a Schengen este caracterizată de o anumită dihotomie, pe care ministrul de Externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a surprins-o perfect. „Noi, austriecii, suntem mari susținători ai Schengen ca stat aflat în centrul Europei și mari beneficiari ai acestuia”, a declarat el.

Dar „sistemul este disfuncțional”, a adăugat Schallenberg, spunând că un sfert din țările Schengen au implementat controale la frontieră, care afectează jumătate din populația din spațiul Schengen. Astfel, a spus el, Austria a fost „din păcate” forțată să aibă propriile controale la granițele cu Slovenia și Ungaria.

Comisia Europeană, care nu pare prea preocupată de actuala stare de fapt, analizează cinci dimensiuni care compun Schengen. Acestea sunt gestionarea frontierelor externe, eficacitatea returnărilor solicitanților de azil respinși, politica vizelor, cooperarea polițieneaască și funcționarea mecanismelor de informare pe scară largă. Toate acestea s-au situat la peste 75% în raportul UE 2023 privind Schengen. Are sens această abordare? Nu pentru toata lumea.

„Anunțul Comisiei, care certifică spațiul Schengen ca fiind în stare bună, pare cel puțin îndoielnic, având în vedere numeroasele controale la frontieră efectuate în fiecare zi”, a explicat Erik Marquardt, un deputat al Verzilor din Germania.

Pur populism?

Înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Interne din UE, declarațiile politice de implementare a controalelor suplimentare la frontieră în interiorul Schengen au apărut ca ciupercile după ploaie. După imaginile recente cu mii de migranți ajunși pe insula italiană Lampedusa, Viena s-a grăbit să afirme că va începe să efectueze controale la granița cu Italia. Ministrul de Interne al Germaniei, Nancy Faeser (SPD), aflat în plină campanie electorală în statul Hesse, a urmat rapid exemplul, anunțând o anumită formă de controale la granița cu polonezii și cehii.

Această mișcare este contestată de experții Schengen. „Nu pot face asta. Este împotriva însăși ideii de spațiu Schengen și împotriva tratatelor”, a spus Carrera de la CEPS. Polonia nu a pierdut timpul, partidul de guvernământ, PiS, anunțând verificări pe partea poloneză a graniței cu Germania și la granița slovacă.

Marquardt a spus că noile controale la frontieră nu sunt „nimic altceva decât o reacție populistă la o problemă existentă”, subliniind că măsuri precum polițiști bine înarmați, care verifică actele de identitate în trenul spre Germania, nu o pot rezolva.

„În afară de întârzieri, controalele la frontieră în Schengen au un impact tangibil redus: trimiterea înapoi a refugiaților nu este posibilă, poliția de frontieră nu poate decât să accepte cererea de azil”, a subliniat parlamentarul Verzilor.

Reprezentanții companiilor germane au criticat și ei decizia de a reintroduce controalele la frontieră, temându-se de impactul economic asupra zonelor de frontieră și de perturbarea inevitabilă a comerțului.

Sunt aprinse luminile la Berlaymont?

Expertul în Schengen Johnas Carrera a numit situația de astăzi o „criză a statului de drept”, în timp ce Züllig s-a plâns că acum „Comisia Europeană nu face aproape nimic, deși, în calitate de gardian al tratatelor, ar trebui să apere spațiul Schengen”.

În 2022, judecătorii de top ai UE au decis că toate controalele la frontieră ale Austriei – care persistă până în prezent – ​​erau ilegale, având în vedere natura lor susținută, cu mult peste orice durată rezonabilă de precauție.