Miniştrii din Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Letonia, Olanda, Regatul Unit, Slovenia, Spania şi Ungaria au semnat virtual, în timpul unei videoconferinţe, o scrisoare de intenţie în care propun o soluţie inovatoare împotriva unei game largi de atacuri aeriene şi cu rachete.
Ce va implementa proiectul
Proiectul urmează să implementeze o abordare modulară sistematică şi va duce la echiparea aliaţilor implicaţi cu soluţii versatile, la scară variabilă, care le vor permite crearea unor forţe GBAD adaptate la necesităţi, care să acopere întreg spectrul de raze de acţiune de la foarte scurtă la medie. Modulele naţionale separate vor putea fi integrate în pachete GBAD multinaţionale.
„Această abordare inovatoare, modulară, va duce la o creştere dramatică a flexibilităţii operaţionale, posibilităţii de dimensionare şi interoperabilităţii forţelor antiaeriene de la sol”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Creșterea proiectelor multinaționale de mare vizibilitate
Proiectul face parte din portofoliul în creştere de proiecte multinaţionale de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP) susţinut de NATO ca reacţie la principalele ameninţări la adresa alianţei.
Site-ul Defense Romania a menționat că nici țara noastră și nici Polonia nu fac parte din acest proiect.
”În ceea ce ne privește, este posibil ca situația să fie determinată de faptul că posibilitățile de apărarea antiaeriană la distanțe mici și medii ale României sunt încă deficitare. Deși s-a dorit achiziționarea unor sisteme de apărare cu rază medie și scurtă de acțiune (SHORAD), care să completeze capabilitatea dobândită prin achiziția sistemelor Patriot (cu rază mare de acțiune), acest lucru nu s-a realizat, iar armata română încă mai utilizează o serie de sisteme de apărare antiaeriană vechi, precum HAWK, „OSA-AKM” (SA-8 9K33M3) sau chiar “Kub” (SA-6 2K12M).”, notează sursa anterior menționată.
