Retorica Moscovei a realimentat temerile
Un război nuclear pe teritoriul Germaniei este un scenariu de neconceput după Războiul Rece și este încă foarte puțin probabil. Cu toate acestea, dezbaterea despre armele nucleare și utilizarea lor a revenit în centrul atenției după începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
În repetate rânduri, politicienii și mass-media din Rusia au adus în discuție un atac nuclear împotriva țărilor NATO, inclusiv a Germaniei. Așadar, amenințarea pare mai reală decât a fost în ultimele decenii, iar oamenii se întreabă ce s-ar întâmpla dacă o bombă nucleară ar lovi un oraș german. Fiind sediul guvernului, Berlinul ar fi probabil una dintre primele ținte dacă o astfel de escaladare ar avea loc vreodată.
Dacă ne întrebăm ce efect ar avea o bombă atomică dacă ar fi lansată asupra Berlinului, dimensiunea armei nucleare este decisivă. Puterea de detonare a bombelor atomice și a celor cu hidrogen variază într-un spectru larg. De la o forță explozivă de 0,3 kilotone de TNT până la aproximativ 50 de megatone de TNT, orice este posibil. Acestea sunt însă extremele celor mai mici și mai mari arme nucleare detonate vreodată. În plus, depinde dacă o bombă explodează la sol sau în aer. Unda de explozie se poate propaga mai departe dacă un dispozitiv exploziv detonează în aer, transmite t-online.
Efectele unei arme nucleare depind de mai mulți factori
Într-un studiu realizat în 2020, cu mult înainte de războiul din Ucraina, organizația de mediu Greenpeace a calculat efectele unei așa-numite bombe nucleare tactice cu o forță explozivă de 20 de kilotone de TNT direct în fața clădirii Reichstag din Berlin, pe baza instrumentului „Nukemap”. Armele nucleare tactice sunt bombe nucleare relativ „mici” care sunt îndreptate în principal împotriva țintelor militare de pe câmpul de luptă, în timp ce așa-numitele arme nucleare „strategice” sunt îndreptate împotriva marilor orașe.
În exemplul de calcul, însă, s-a presupus o bombă de 20 de kilotone. În cazul unei detonări direct pe pajiștea din fața Reichstagului, totul s-ar evapora pe o rază de 260 de metri. Acest lucru ar afecta direct aproximativ 1.000 de persoane – în funcție de numărul de turiști aflați în Bundestag și în fața acestuia.
Pe o rază de 590 de metri, ar trebui, de asemenea, să se presupună o pierdere totală a tuturor persoanelor din această zonă – aproximativ 4.500 de persoane ar muri probabil imediat. Clădirile din această zonă ar fi cel puțin grav avariate sau complet distruse – astfel încât Cancelaria Federală și Poarta Brandenburg ar fi probabil doar un morman de moloz.
Mii de oameni ar muri în doar câteva secunde
Pe o rază de 1,4 kilometri, clădirile ar fi avariate și probabil s-ar prăbuși. Probabilitatea izbucnirii unor incendii ar fi foarte mare. De exemplu, ar fi afectate gara principală, Universitatea Humboldt și Großer Tiergarten.
Persoanele care se află în aer liber pe această rază ar primi o doză letală de radiații. Cu toate acestea, principala cauză a morții pentru aceste persoane ar fi unda exploziei și căldura. Se estimează că aproximativ 20.000 de persoane au murit aici.
Doar într-o rază mai îndepărtată, între 1,4 kilometri și doi kilometri în jurul locului exploziei, oamenii ar suferi arsuri grave. Calculele presupun că ar fi afectate aproximativ 50.000 de persoane. Probabilitatea de a suferi arsuri de gradul trei între Checkpoint Charlie, în sud, și Invalidenfriedhof, în nord, precum și de la Coloana Victoriei până la Catedrala din Berlin, ar fi extrem de mare.
Pagube minore, cum ar fi spargerea geamurilor, pot fi presupuse până la o distanță de aproximativ 3,2 kilometri de la locul exploziei. De la Luisenstadt până la Grădina Zoologică și de la Viktoriapark până la Gesundbrunnen, ar exista riscul de a fi loviți de așchii de sticlă dacă acestea s-ar sparge sub unda exploziei.
În total, calculele presupun aproximativ 25.000 de morți și circa 75.000 de răniți ca urmare directă a exploziei unei arme nucleare tactice în mijlocul Berlinului.
Consecințele radiațiilor
Aproximativ 10% din energia exploziei unei bombe nucleare este emisă sub formă de radiații. Într-o zonă mai largă, o armă nucleară ar afecta și persoanele care au fost inițial ferite de explozie. Materialul contaminat radioactiv este agitat de o detonare și se răspândește în aer. Unde anume, depinde însă de direcția vântului după explozie.
Presupunând că vântul vine dinspre vest, aproximativ 318.000 de persoane dintr-o zonă de 150 de kilometri pătrați ar fi afectate de precipitațiile radioactive. Dacă acestea se află în aer liber, riscul unei doze letale de radiații este foarte mare. Se presupune astfel că zeci de mii de persoane ar fi afectate, iar alte zeci de mii ar avea o probabilitate foarte mare de a suferi de cancere fatale.
Studiul estimează un total de aproximativ 120.000 de decese din cauza precipitațiilor radioactive și aproximativ 50.000 de decese ulterioare din cauza cancerului.
