Taxe și impozite. România are cel mai mic grad de colectare a taxelor din Uniunea Europeană, sub 28% din PIB, și cel mai mare deficit de încasare a TVA-ului, depășind 30%. În ciuda acestor cifre alarmante, autoritățile fiscale, în special ANAF, ratează constant obiectivul de a aduce bani la buget. Conform unui raport al Curții de Conturi, Fiscul nu a controlat firmele cu datorii mari și nu a făcut eforturi concrete pentru recuperarea sumelor datorate, care însumează peste 30 de miliarde de lei.
Unii români fug de taxe cu soluții inventive. Ceilalți plătesc pentru toți
În acest context, reformele fiscale reale sunt înlocuite cu soluții facile: majorări de taxe și impozite care afectează în primul rând mediul privat și populația cu venituri modeste. În același timp, mulți antreprenori cu datorii caută activ modalități de a scăpa de firmele lor îndatorate, uneori apelând la metode la limita legalității.
Pe un grup de Facebook destinat antreprenorilor români, un administrator de firmă a cerut sprijin pentru a se „elibera” de o companie cu datorii de aproximativ 50.000 de lei, justificând că toate încasările au fost folosite pentru salarii, chirii și alte cheltuieli curente. A precizat că nu mai are resurse pentru plata obligațiilor fiscale și a întrebat despre opțiunile legale, de la insolvență până la cesiunea firmei către alte entități.
„Cum se poate «scăpa» de o firma cu datorii? Deja de multe luni toate încasările au fost utilizate pentru plata salariilor, a chiriilor și pentru funcționarea activității, motiv pentru care nu au mai fost achitate taxele. Activitatea a fost întreruptă și au rămas datoriile de aproximativ 50.000 lei, pe care nu le mai putem plăti. Am înțeles că o opțiune ar fi insolvența sau mai sunt diferite firme care se ocupă de cesiunea companiei și mai departe nu am înțeles ce fac cu ea mai departe? Aveți sugestii? Mulțumesc anticipat!”, este postarea de pe grupul respectiv.
Mulți au atras atenția asupra riscurilor legale
Taxe și impozite. Răspunsurile nu au întârziat să apară. Unii utilizatori, printre care și avocați, au atras atenția asupra riscurilor legale, explicând că Fiscul poate solicita atragerea răspunderii patrimoniale, transformând datoriile firmei în datorii personale ale administratorului, mai ales în cazurile de administrare defectuoasă sau intenționată. Au fost menționate și pericolele legate de taxele reținute la sursă, care pot conduce la dosare penale dacă nu sunt achitate.
„«Dacă se constată că administratorii au gestionat defectuos firma sau au acumulat datorii în mod intenționat fără a lua măsuri de redresare, ANAF poate solicita atragerea răspunderii patrimoniale. Aceasta înseamnă că datoriile firmei pot deveni datorii personale ale administratorilor.» De exemplu, firma are active (bunuri, stocuri etc)? Acționarii au scos dividende înainte de plata taxelor? S-au înstrăinat active pe sume mult mai mici decât nivelul pieței? Acționarii sau administratorii au scos cash (avans spre decontare) pe care nu l-au adus înapoi sau justificat cu documente? Toate astea și multe altele pot atrage răspunderea legală și ulterior falimentul. Cel mai bine e să negociați cu ANAF o plată eșalonată a taxelor pe o perioadă mai lungă (3-4 ani)”, a fost un prim mesaj.
Taxe și impozite. De cealaltă parte, au existat și persoane care au oferit soluții rapide, recomandând firme specializate în preluarea societăților cu datorii. Acestea presupun, de obicei, schimbarea acționariatului, uneori cu persoane din afara țării, ceea ce duce la pierderea urmăririi responsabilității reale și la o eventuală „evaporare” a firmei.
„Ce bine ar fi să se aplice asta și în cazul gestionării defectuoase a unei țări. Poate nu s-ar mai înghesui toți la ros ciolane”, a subliniat un utilizator.
Dublul standard duce la erodarea încrederii în sistemul fiscal românesc
Avocații specializați în insolvență au explicat că deschiderea procedurii de insolvență este cea mai sigură și legală cale pentru firmele aflate în dificultate, cu mențiunea că administratorii trebuie să acționeze rapid pentru a evita acuzarea de neglijență sau fraudă. Legea 85/2014 prevede că firmele cu datorii scadente de peste 30 de zile, care nu au resurse să le plătească, sunt obligate să solicite deschiderea insolvenței. Aceasta suspendă executările silite și stoparea penalităților, protejând parțial patrimoniul, dar și creditorii.
În paralel, soluțiile „creative” precum cesiunea către entități obscure sau apelarea la așa-zise firme de „salvare” a societăților sunt criticate ca fiind periculoase. Deși aparent legale, aceste practici pot duce la sancțiuni ulterioare pentru administratorii inițiali dacă se dovedește că tranzacțiile au avut ca scop evitarea plății datoriilor.
Această realitate fiscală în care se aplică dublul standard contribuie la adâncirea deficitului bugetar și la erodarea încrederii în sistemul fiscal românesc.
