România nu va obține în 2020 o creștere economică mai mare de 3%, iar capitalul autohton se va restrânge puternic, anticipează economistul Cristian Socol, acuzând politicile prin care Guvernul Orban finanțează datoria publică.

Reducerea investițiilor private

Mai mult decât atât: România va intra într-un cerc al subdezvoltării, pe fondul creșterii dobânzilor, care o va avea consecință reducere a investițiilor private, ce nu-și permit finanțarea la costuri ridicate.

Este efectul de crowding out, așa cum este definit în macroeconomie, scrie Socol pe Facebook.

”Peste 17 miliarde lei s-a împrumutat actualul guvern de la învestire încoace, jumătate pentru rostogolirea datoriilor, cealaltă jumătate pentru cheltuieli discreționare – rambursări de TVA neverificate, mai ales ptr companii mari, plăți către PNDL, avansuri ptr anumite contracte, plăți de despăgubiri s.a. Prociclic.

Costuri ridicate de finanțare

Mai punem aici anumite măsuri de eliminare / reducere a unor taxe și impozite (vezi cele din OUG 114, supraacciza, part time s.a.). Prociclic din nou”, arată economistul.

”Efectul în piață. Guvernul a mărit / mărește puternic cererea de fonduri de împrumut pe piața internă, rezultă o creștere a ratei dobânzii (sau o menținere a acesteia la un nivel ridicat), rezultă o reducere a investițiilor private, care nu-și permit finanțarea la costuri ridicate. Este efectul de crowding out, așa cum este definit în macroeconomie.

Efect dovedit de realitate: Guvernul s-a împrumutat în medie la dobânzi mai mari cu 0,3-0,5 pp față de emisiuni cu maturități similare, în aceeași monedă s.a.

Efect dovedit de realitate: în toată Europa dobânzile coboară puternic, la noi acestea urcă/stagnează la un nivel ridicat”, explică Socol.

Pierde România

”Cine pierde? România, care va obține o creștere economică mai mică decât potențialul, sub 3%,din cauza reducerii investițiilor. Pierd companiile mici și mijlocii românești, IMM urile, cele care se finanțează aici, pe plan intern (companiile mari se finanțează de la companiile mamă sau de pe piețele externe).

Investiții mai mici înseamnă mai puține locuri de muncă, venituri mai mici la buget, un deficit mai mare, împrumuturi mai mari… crowding out, reducere a investițiilor private ….
Un cerc vicios”, precizează economistul care a gândit programul de guvernare al PSD, ce prevedea creșterea salariilor ca modalitate de dezvoltare economică.

Soluții de redresare

”Câteva soluții:
– programe de stimulare a IMM și nu desființarea celor existente;
– ieșirea pentru împrumuturi pe piețele externe, la dobânzi negative (toate țările din UE se împrumută pe termen scurt pe piețele externe la dobânzi negative, o poate face și România);
– program de stimulare a anumitor industrii strategice;
– menținerea Consiliului de Programare Economică în cadrul CNP (înțeleg că se face acest lucru, e ok)”, a scris, în concluzie, Cristian Socol.

 


Te-ar putea interesa și: