Singura instituție care poate ține "socoteala" exporturilor paralele de medicamente este Agenția Națională a Medicamentului (ANMDM), care precizează că acestea reprezintă libera circulatie a marfurilor in cadrul Uniunii Europene și se află sub incidența art. 28-30 din Tratatul CE.
Comertul intracomunitar cu medicamente pentru care s-a acordat deja autorizație de punere pe piata (APP) face obiectul recomandărilor Ghidului privind cadrul legal care reglementează importurile paralele de medicamente pentru care s-a acordat deja autorizație de punere pe piață.
"În consecință, pentru exportul paralel nu se solicită declarație de export. Aceasta este supusă avizării ANMDM numai cand medicamentele se trimit în țări terțe, în afara UE", spun oficialii ANMDM. Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Germania, Franţa sau Elveţia sunt doar câteva dintre pieţele pe care medicamentele se vând cu preţuri şi de trei ori mai mari decât în România.

Potrivit instituției, atunci cand un fabricant, distribuitor sau importator decide să exporte paralel el trebuie să solicite autorității competente de reglementare și control în domeniul medicamentului din statul membru respectiv o Autorizație de import paralel (AIP), iar la rândul său, autoritatea solicită informații privind APP autorității care a emis-o. Drept urmare, "singura masură a fenomenului de export paralel din România o reprezintă numărul solicitărilor de informații referitoare la APP emise în România de ANMDM din partea autorităților competente omoloage", spun reprezentanții ANMDM.

Reprezentanții instituției remarcă faptul că fenomenul a devenit mai marcant în ultimii doi ani, astfel că în 2011 s-au primit 298 astfel de solicitări, iar în primele șase luni ale acestui an s-au gestionat 414 de astfel de solicitări, care se referă la medicamente care acoperă toate ariile terapeutice. Compania de cercetare a pieței farmaceutice, Cegedim, a făcut si calculele: exporturile paralele de medicamente au ajuns la 500 milioane euro in 2011 si se așteaptă să se ajungă la 700 milioane euro anul acesta.

„De circa un an observăm lipsa a tot mai multe medicamente scumpe, îndeosebi cele oncologice. Ele nici nu mai intră în farmacii, pentru că sunt cumpărate direct de la depozite, cu banii jos“, spune Clara Popescu, vicepreşedinta Colegiului Farmaciştilor din România (CFR). Președintelui Asociației Bolnavilor Cronici din România, Cezar Irimia, pacienții cu boli care necesită tratament scump , oncologici și hepatici, în special, și  nu își mai găsesc medicamentele în farmaciile din România.

În doar doi ani de la implementarea politicii celui mai mic preţ, exportul paralel cu medicamente a crescut de cinci ori, ajungând până la 25% din piaţă în 2011, iar valorile sunt atât de mari pentru că sunt vizate medicamentele scumpe, unde câştigul este mai mare. Guvernul lucrează la o măsură „de termen scurt“, prin care un producător ar trebui să sisteze o vreme exporturile pentru un anumit medicament dacă necesarul din România este în pericol, însă deocamdată nu există nimic oficial în acest sens.