România exportă grâu în Iordania, în condițiile în care producția din 2020 a scăzut aproape cu jumătate, în comparație cu 2019.

În același timp, exportul de produse agricole primare, fără mare valoare adăugată, este unul din principalii factori care determină deficitul comercial consemnat de țara noastră în domeniul industriei agro-alimentare.

România, grav lovită de seceta pedologică

Agenţia de stat responsabilă pentru achiziţiile de grâu ale Iordaniei a cumpărat o cantitate de 60.000 de tone de grâu de la firma Cerealcom Dolj, la o licitaţie care s-a închis miercuri, au declarat o serie de traderi europeni pentru Reuters.

Grâul a fost cumpărat la un preţ de 269,20 de dolari per tonă C&F (preţ şi navlu), iar grâul urmează să fie livrat de Cerealcom Dolj în prima jumătate a lunii august 2021.

Alte două firme de trading au participat la licitaţia care s-a încheiat miercuri, CHS care a oferit un preţ de 277,97 dolari pe tonă C&F şi Ameropa, care a venit cu o ofertă de 284,93 dolari per tonă C&F (preţ şi navlu).

Potrivit datelor operative furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la solicitarea Agerpres, producţia totală de cereale boabe a României a scăzut în acest an la aproape jumătate faţă de 2019, din cauza secetei pedologice extreme care a afectat unele zone agricole din ţară, totalizând totalizând puţin peste 17 milioane de tone.

Producţia de grâu a scăzut cu 41%

Producţia de grâu a României a înregistrat un minus de aproape 41% faţă de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,088 milioane hectare şi o medie de 2.917 kg/ha, faţă de 4.749 kg/ha anul trecut.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când soldul negativ s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro.

În primul semestru din 2020, România a înregistrat un deficit de 968,2 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în scădere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, când a totalizat 1,087 miliarde de euro.

Cel mai probabil, scăderea deficitului bugetar a fost cauzată de criza sanitară, timp în care consumul, în general, a scăzut.