România are, în 2009, câteva provocări importante pe care trebuie să le gestioneze coerent şi cu o abordare eficientă, pentru a ieşi din perioada de criză în formă bună şi pregătită să reia parcursul bun de creştere economică.
Anul 2009 va aduce, în primul rând, o creştere economică în puternic declin, pe fondul opririi motoarelor de creştere de pånă acum: consumul şi construcţiile. Consumul se va reduce semnificativ în 2009, ceea ce în condiţii normale ar fi fost de dorit. Însă, în actualul context, acest declin va spori impactul crizei economice şi va conduce la şomaj în creştere, la reducerea producţiei industriale şi la o depreciere a solvabilităţii companiilor romåneşti.
Construcţiile vor avea cel mai mult de suferit, pe fondul sugrumării creditării bancare, al dispariţiei investitorilor mici şi mijlocii şi al reducerii abrupte a cererii din partea populaţiei. În mod paradoxal, acest domeniu – care a atras cele mai mari investiţii şi care se plångea de lipsa acută a forţei de muncă în ultimii ani – va aduce în 2009 un număr larg de falimente şi de şomeri.
Unul dintre riscurile majore pentru Romånia provine dintr-un dezechilibru omniprezent în ultimii ani: deficitul de cont curent. Scăderea masivă a investiţiilor străine, a fondurilor în valută trimise de către romånii din străinătate şi a sumelor provenite din exporturi va face extrem de dificilă finanţarea acestui deficit. Este un scenariu din ce în ce mai plauzibil ca leul romånesc să sufere în 2009 o corecţie serioasă, de peste 20%, ca o măsură a auto-echilibrării deficitului de cont curent.
Pentru a putea contracara aceste riscuri, din păcate, Romånia are puţine instrumente la dispoziţie, pe fondul crizei globale şi al creşterii dificultăţii de accesare a finanţărilor, care au acum costuri mai mari. De aceea, politicile macroeconomice trebuie gåndite foarte atent, pentru a scoate economia Romåniei din perioada de criză într-o formă nu prea şifonată. Ideal, ar trebui să vedem o politică prudenţială în ceea ce priveşte cheltuielile publice, o coordonare eficientă între noul guvern şi BNR, un plan de măsuri pentru deblocarea creditării bancare şi încurajarea împrumuturilor în lei. De asemenea, o concentrare a cheltuielilor publice pe investiţii majore în infrastructură ar putea combate impactul crizei, oferind companiilor din construcţii şi din industriile integrate o şansă de a se salva de la dispariţie.
În 2009, o abordare de tip „hands-on“, cu măsuri de contracarare a riscurilor şi de exploatare a oportunităţilor, este singura şansă pentru Romånia de a se păstra pe o poziţie favorabilă la sfårşitul crizei.
Cristian Ionescu este managing director al Coface Romånia
