Departamentul de Stat al SUA a emis marţi o alertă de călătorie prin care îi avertizează pe cetăţenii americani în privinţa riscului unor potenţiale atacuri teroriste în Europa în cursul acestei veri, indicând, printre posibilele ţinte, obiective turistice, restaurante şi evenimente de anvergură, precum EURO 2016 la fotbal. “Îi alertăm pe cetăţenii Statelor Unite cu privire la riscul unor potenţiale atacuri teroriste pe întreg teritoriul Europei, având drept ţintă evenimente majore, obiective turistice, restaurante, centre comerciale şi mijloace de transport”, se menţionează în avertismentul de călătorie, valabil până la data de 31 august. “Numărul mare de turişti care vizitează Europa în lunile de vară va oferi ţinte mai numeroase pentru teroriştii care plănuiesc atacuri în locuri publice, în special la evenimente mari”, mai subliniază Departamentul de Stat. Alerta de călătorie menţionează că Franţa va găzdui EURO 2016 la fotbal între 10 iunie şi 10 iulie şi că guvernul de Paris a prelungit starea de urgenţă, decretată după atentatele din 13 noiembrie, până la 26 iulie, pentru a acoperi şi Turul Franţei la ciclism, între 2-24 iulie. “Stadioanele EURO 2016, zonele pentru fani şi evenimentele neoficiale de vizionare a turneului în Franţa şi în alte ţări din Europa reprezintă ţinte potenţiale pentru terorişti, la fel ca alte evenimente sportive de anvergură şi zone de adunări publice în Europa”, adaugă Departamentul de Stat. Totodată, se aşteaptă ca Zilele Tineretului Catolic, ce vor avea loc între 26 iulie şi 31 iulie la Cracovia, în Polonia, să atragă până la 2,5 milioane de vizitatori, ceea ce ar putea suprasolicita infrastructura locală. “Polonia va impune controale la toate frontierele naţionale între 4 iulie şi 2 august, iar cei care vor vizita Polonia în această perioadă ar trebui să fie pregătiţi să prezinte paşapoartele şi să se supună unor verificări mai stricte de securitate pe întreg teritoriul Poloniei”, adaugă comunicatul diplomaţiei americane”, mai scrie The Guardian.

“Emmanuel Macron va trebui să plătească impozit pe avere”, scrie Le Monde.

“Ministrul francez al Economiei, Emmanuel Macron, va trebui să plătească retroactiv impozit pe avere după o reevaluare a patrimoniului său. Audiat cu ocazia unei vizite la o uzină din nordul ţării, fostul bancher al afacerilor familiei Rothschild a asigurat marţi că “nu constituie obiectul niciunei ajustări fiscal”, fără a dezminţi totuşi ca ar avea de achitat un impozit pe avere. “Eu sunt în regulă cu administraţia fiscală şi cu Înalta autoritate pentru transparenţa vieţii publice”, a spus ministrul. Intrat în guvern în august 2014 după doi ani petrecuţi în funcţia de secretar general adjunct la Elysee, Emmanuel Macron este o personalitate populară în Franţa. El a creat recent o formaţiune politică, alimentând zvonurile despre ambiţiile sale cu un an înainte de alegerile prezidenţiale din 2017. Macron nu era până de curând vizat de un ISF, plătit de familiile al căror patrimoniu depăşesc 1,3 milion de euro, dar – potrivit Mediapart – “verificările întreprinse” după sosirea sa la Ministerul Economiei au determinat fiscul să-i reevalueze patrimoniul.”

“Criză în Venezuela: OSA convoacă o reuniune, Maduro ridică tonul”, scrie ansa.it

“Secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane, Luis Almagro, a cerut marţi o reuniune de urgenţă a statelor membre pentru a discuta despre criza instituţională din Venezuela, atrăgându-şi un răspuns dur din partea preşedintelui venezuelean, Nicolas Maduro. Într-o scrisoare de 132 de pagini adresată preşedintelui Consiliului Permanent al OSA, Luis Almagro afirmă că Venezuela cunoaşte o “alterare a ordinii sale constituţionale” care a afectat democraţia din ţară. El a solicitat o reuniune a celor 34 de state membre ale OSA între 10 şi 20 iunie. “Criza instituţională din Venezuela impune schimbări urgente în acţiunile Executivului”, a scris Luis Almagro, subliniind că ţara “riscă să cadă imediat într-o situaţie de ilegitimitate”. Consiliul Permanent poate decide să suspende adeziunea Venezuelei la OSA printr-un vot de două treimi, motivând că doreşte să menţină democraţia. Socialistul Nicolas Maduro a reacţionat vehement, lansând un apel la “revoltă naţională în faţa ameninţărilor internaţionale”. “Carta democratică inter-americană, o pot împături fin şi să îi dea o întrebuinţare mai bună, d-le Almagro”, a declarat la scurt timp preşedintele venezuelean în faţa partizanilor săi. Nicolas Maduro a mai anunţat că va depune plângere împotriva liderilor parlamentului, dominat de opoziţie, pentru “uzurparea funcţiei” şi “trădare”, din cauza cererii de intervenţie pe lângă OSA, a explicat el. Adversitatea dintre cele două tabere este exacerbată de o violentă criză economică ce a lovit ţara în momentul prăbuşirii cursului petrolului, unica sa sursă de venituri. Cu rafturi goale în magazine, o penurie de medicamente şi întreruperi zilnice ale curentului electric, 68% dintre venezueleni doresc plecarea lui Nicolas Maduro.”

“Semne de retratare a plutoniului, identificate în Coreea de Nord”, scrie AFP.

“Multipli indicatori relevaţi prin imagini obţinute din sateliţi par să arate că regimul de la Phenian se pregăteşte să retrateze plutoniu în vederea fabricării a noi arme nucleare, dacă nu cumva a şi început, la principalul său sit atomic, potrivit unor specialişti americani. Cantitatea exactă de plutoniu de calitate militară pe care Coreea de Nord este suspectată că îl produce nu este cunoscută, subliniază experţii Institutului americano-coreean de la Universitatea John Hopkins. Când este deplin operaţional, complexul de la Yongbyon este capabil să producă aproximativ 6 kg de plutoniu anual, adică o cantitate suficientă pentru una sau două bombe nucleare. Ultimele imagini prin satelit arată două vagoane plate, încărcate cu rezervoare de stocare sau butoaie, în apropierea laboratorului radiochimic al sitului. Vagoane plate similare fuseseră observate la începutul anilor 2000, în cursul operaţiunilor de retratare a plutoniului, au spus cercetătorii. Butoaiele pot servi la transportarea produselor chimice. Paralel, imaginile arată dâre de fum scăpând de la uzina termică din Yongbyon, iar rezervele de cărbuni par completate în bloc. În acelaşi timp, activitatea la principalul reactor pare slabă, ceea ce pare să indice că el nu este operaţional, spun cercetătorii. Pentru a descărca combustibilul uzat al unui reactor, acesta trebuie închis, explică ei. Acest reactor fusese închis în 2007, în cadrul unui acord prin care Phenianul acceptase dezarmarea nucleară în schimbul ajutorului umanitar, dar Coreea de Nord a început lucrări de renovare a acestuia după cel de-al treilea său test nuclear în 2013. Coordonatorul serviciilor de informaţii americane, James Clapper, avertizase în februarie că Phenianul ar putea fi capabil rapid să extragă plutoniu de calitate militară din barele de combustibil uzat ale reactorului. Coreea de Nord a efectuat în 6 ianuarie un al patrulea test nuclear, afirmând că a detonat o bombă cu hidrogen, mult mai puternică decât bomba atomică obişnuită. Această revendicare a fost primită cu scepticism de majoritatea specialiştilor în domeniu, care au estimat că energia degajată de explozie fusese mult prea slabă.”