“Comisia Europeană a provocat puternice reacţii în Italia, solicitând marţi să se recurgă la forţă dacă este necesar pentru amprentarea "fără întârziere" a tuturor migranţilor care au debarcat pe coastele sale. Într-un raport, Comisia a cerut "eforturi suplimentare cu scopul de a oferi un cadru legal mai solid pentru desfăşurarea activităţii “hotspot”-urilor şi în special pentru a permite folosirea forţei pentru amprentare". "Obiectivul unei rate de 100% a amprentelor luate migranţilor care sosesc trebuie atins fără întârziere", a insistat Comisia. Întrebat asupra chestiunii amprentelor, ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, a dat asigurări marţi că dispozitivul legislativ şi jurisprudenţa Curţii de Casaţie permit deja folosirea forţei. "Este foarte îngrijorător că UE legitimează folosirea forţei împotriva migranţilor, în detrimentul tuturor convenţiilor ONU şi a comunităţii pentru drepturile omului", a comentat deputatul Mario Marazziti, preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Sociale. În urmă cu două săptămâni, un oficial din cadrul Ministerului de Interne a explicat într-o conferinţă de presă că a trage de degetele unui pumn închis pentru a lua cu forţa amprentele reprezintă o agresiune fizică interzisă poliţiştilor italieni. Chestiunea este sensibilă în Italia, ţară care a văzut debarcând peste 320.000 de migranţi pe coastele sale în ultimii doi ani şi nu doreşte să îi oprească pe teritoriul său luându-le amprentele, cu atât mai mult cu cât programul de repartizare introdus de UE este blocat. Potrivit raportului de marţi al Comisiei, 144 de migranţi au fos transferaţi din Italia spre alte ţări, iar partenerii europeni au propus Romei o mie de locuri în plus în cadrul acestui program”, mai scrie ansa.it
“Criza migranţilor: Bruxelles-ul, dezamăgit de lentoarea acţiunilor”, citim în Le Monde.
“Comisia Europeană a propus oficial crearea unei poliţii europene antiimigraţie, care ar urma să aibă 1.500 de membri şi va putea fi detaşată rapid la frontierele externe ale Uniunii Europene printr-o decizie luată la Bruxelles care va putea fi blocată doar cu o majoritate a statelor membre. Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede înfiinţarea unei noi structuri cu efective terestre şi maritime pentru protejarea frontierelor externe, prin înlocuirea actualei Agenţii pentru frontiere – Frontex. Forţa de reacţie va ar urma să aibă un buget de 322 de milioane de euro până în anul 2020. Comisia Europeană vrea să aibă prerogativul de a mobiliza efectivele noii poliţii pentru frontiere fără consimţământul statelor membre, o idee respinsă de unele ţări. "În contextul în care avem principiul libertăţii de circulaţie fără frontiere la nivel comunitar, protejarea frontierelor externe trebuie să fie o responsabilitate comună", a explicat Frans Timmermans, vicepreşedinte al CE. "Noua forţă de reacţie ar urma să poată interveni rapid în situaţii de criză", a subliniat Timmermans. Cu toate acestea, alţi oficiali UE au dat asigurări că, deşi proiectul prevede un sistem decizional centralizat, o decizie de mobilizare a noilor efective comunitare va putea fi blocată printr-o majoritate a statelor membre.”
“Şcolile publice din Los Angeles, închise după o ameninţare cu bombă”, titrează The New York Times.
“Toate şcolile din districtul Los Angeles, situat în statul american California, au fost închise marţi din cauza unei ameninţări teroriste specifice, o alarmă cu bomba. Alerta a venit prin intermediul unui mesaj electronic trimis mai multor şcoli, ce facea referire la bagaje si pachete suspecte. Poliţia din Los Angeles a anuntat ca ameninţarea a dus la decizia conducerii districtului de a inchide scolile. LAUSD este al doilea cel mai mare inspectorat scolar din SUA, cu peste 640.000 de elevi, de la cei din gradinita si clasele primare pana la elevi de clasa a 12-a. In district sunt 1087 de scoli publice. Oficialul citat nu a oferit detalii despre riscul terorist. În comitatul educaţional Los Angeles, al doilea ca mărime din Statele Unite, sunt 1.087 de şcoli şi 640.000 de elevi. Districtul Los Angeles cuprinde oraşul Los Angeles şi suburbiile acestuia. Paisprezece persoane au fost împuşcate mortal pe 2 decembrie, în comitatul californian San Bernardino, de doi indivizi înarmaţi. Autorităţile americane au stabilit că a fost un atac terorist islamist, suspectând legături ale criminalilor cu reţeaua teroristă Stat Islamic.”
“Trump, în dezbaterea republicanilor: “Ești un tip foarte dur, Jeb", citim scrie publicaţia germană Der Spiegel.
“Candidaţii republicani pentru Casa Albă au jurat marţi să distrugă prin toate mijloacele organizaţia teroristă Statul Islamic, în timpul primei dezbateri de după atentatele de la Paris şi San Bernardino, dominată în totalitate de problemele de securitate naţională. “America e în război”, a anunţat Ted Cruz, senatorul de Texas. “Libertatea noastră este atacată”, a spus Jeb Bush, în timp ce Donald Trump, miliardarul american lider în sondaje, a constatat, în timpul acestei dezbateri care a durat 2 ore şi 15 minute şi a avut drept protagonişti nouă candidaţi republicani, că SUA “sunt în afara oricărui control”. Unul după altul, candidaţii au enumerat ameninţările teroriste, islamiste, radicale şi jihadiste, pentru a formula, la fel ca după atentatele teroriste din 11 septembrie, întrebări cu privire la echilibrul care ar trebui să existe între securitatea naţională şi apărarea libertăţilor individuale şi a vieţii private, şi a promite fermitate şi hotărâre, spre deosebire de presupusa slăbiciune a preşedintelui democrat Barack Obama. Donald Trump nu a strălucit în această dezbatere, dar nici nu s-a făcut remarcat prin noi declaraţii răsunătoare. Acest lucru nu l-a împiedicat să-şi menţină avansul considerabil faţă de contracandidaţi. Populismul său anti-imigranţi şi anti-musulmani prinde la o parte din ce în ce mai mare din electoratul conservator, în condiţiile în care alegerile primare vor începe la 1 februarie. Potrivit unui sondaj al Washington Post/ABC, 59% dintre alegătorii republicanilor susţin ideea lui Trump privind închiderea temporară a frontierelor SUA în faţa musulmanilor.”
“Kerry îi spune lui Putin că SUA şi Rusia pot coopera pentru soluţionarea conflictului din Siria”, scrie The Guardian, în pagina electronică.
“Statele Unite şi Rusia au o "bază comună" privind soluţionarea conflictului din Siria, a declarat secretarul de Stat american, John Kerry, după întrevederile cu preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. "Rusia şi SUA au o bază comună în privinţa grupurilor opoziţiei care trebuie să participe la negocierile pentru soluţionarea conflictului sirian", a declarat John Kerry la Moscova. "Încep să se contureze posibilităţi solide pentru soluţionarea conflictului sirian", a subliniat John Kerry, potrivit site-ului agenţiei TASS. John Kerry s-a întâlnit, la Moscova, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. "Statele Unite sunt pregătite să coopereze cu Rusia pentru distrugerea reţelei teroriste Stat Islamic", a subliniat Kerry. În altă ordine de idei, şeful diplomaţiei americane a explicat că sancţiunile occidentale impuse Rusiei din cauza crizei ucrainene vor fi anulate după implementarea în totalitate a Acordului de la Minsk.”
“Experti ONU: Lansarea unei rachete iraniene în Octombrie a încălcat rezoluţiile Naţiunilor Unite”, citim în The Wall Street Journal.
“Un grup de experţi ai ONU a conchis că tirul cu o rachetă balistică al Iranului în octombrie a constituit o violare a rezoluţiilor ONU care sancţionau Teheranul. Iranul procedase la acest nou test al rachetei de tip Emad în 10 octombrie şi patru ţări: SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie au cerut atunci Comitetului sancţiunilor ONU să ancheteze cazul. Aceste ţări estimau că noul test al rachetei încălca Rezoluţia nr.1929 a Consiliului de securitate, care data din 2010. În raportul lor, experţii Comitetului, 'bazându-se pe analizele şi pe rezultatele anchetei”, conchid că “lansarea rachetei Emad este o violare de către Iran a paragrafului 9 al Rezoluţiei 1929.” Grupul de experţi “estimează că Emad are o rază de acţiune de cel puţin 1.000 km, cu o încărcătură utilă de cel puţin 1.000 kg, şi că lansarea a fost efectuată utilizându-se tehnologia rachetelor balistice”. Rezoluţia 1929, în special paragraful 9, interzice Teheranului să desfăşoare activităţi legate de rachete balistice care pot transporta arme nucleare, inclusiv tiruri care să recurgă la tehnologia rachetelor balistice. Teheranul afirmă, dimpotrivă, că rachetele sale balistice sunt pur defensive, nu sunt concepute pentru a transporta arme nucleare şi, deci, nu sunt vizate de nicio rezoluţie a ONU. Concluziile experţilor ar putea duce, în principiu, la noi sancţiuni ale Consiliului de securitate împotriva Iranului. Dar unii diplomaţi consideră această ipoteză puţin probabilă, dar fiind acordul nuclear istoric încheiat între Teheran şi marile puteri în 14 iulie.”
