“Statele membre ale UE, reunite luni la Bruxelles la nivel de miniştri de interne, nu au reuşit să ajungă la un acord unanim cu privire la repartizarea obligatorie a 120.000 de refugiaţi suplimentari, pentru a face faţă crizei imigraţiei, a anunţat luni seara preşedinţia luxemburgheză a Consiliului UE, citată de agenţiile de presă internaţionale. "O mare majoritate dintre state s-au angajat în favoarea principiului de relocalizare a celor 120.000 de refugiaţi, însă nu toată lumea este pentru moment de acord", a recunoscut ministrul luxemburghez pentru imigraţie şi azil, Jean Asselborn, care a prezidat Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne desfăşurat la Bruxelles. "Pe marginea propunerii noastre cu privire la 120.000 de refugiaţi suplimentari, nu am avut acordul pe care l-am dorit", a admis, la rândul său, comisarul european pentru imigraţie, Dimitris Avramopoulos, în cadrul unei conferinţe de presă comune de la finalul reuniunii. Recunoscând că dezbaterile au fost unele "inflamate", Avramopoulos a estimat, totodată, că "au fost făcute progrese". Statele membre ale UE au validat decizia privind primirea a circa 40.000 de refugiaţi în doi ani, după cum a fost convenit la sfârşitul lui iulie, chiar dacă pentru moment nu a fost fixată destinaţia precisă în UE decât pentru 32.000 de persoane. Însă, ţările UE nu au ajuns la un consens pe marginea noii propuneri a Comisiei Europene, care le-a cerut săptămâna trecută "relocalizarea", pe baza unor cote, a 120.000 de refugiaţi în plus, care se află în prezent în Italia, Grecia şi Ungaria. În această privinţă, "discuţia trebuie să continue", a explicat ministrul de interne francez, Bernard Cazeneuve, subliniind că "un anumit număr de ţări nu vor să adere la acest proces de solidaritate", citând "în special ţările din grupul Vişegrad". "Europa nu este o Europă “a la carte”, a spus ministrul francez la adresa acestor ţări. "Unele state nu se simt obligate să dea dovadă de o responsabilitate solidară", a declarat şi ministrul de interne german Thomas de Maiziere. "Nu suntem numai noi, sau Republica Cehă, există şi alte ţări" care s-au opus mecanismului de "relocalizare", a replicat ministrul de interne slovac, Robert Kalinak, citat de mass-media slovace. În pofida acestui lucru, miniştrii de interne francez şi german au preferat să insiste asupra unor "progrese concrete" obţinute luni. Ei au subliniat că Italia şi Grecia au acceptat în mod ferm punerea în funcţiune la frontierele lor externe a unor "hotspots", centre de primire ce vor trebui să-i înregistreze pe imigranţi la sosirea lor în Europa şi să clarifice dacă aceştia pot avea dreptul la azil politic sau sunt imigranţi ilegali", mai scrie Der Spiegel.

“Ungaria şi-a închis frontierele pentru imigranţi”, scrie Le Monde.

“O lege care penalizează cu trei ani de închisoare pe oricine traversează ilegal frontierele ungare a intrat în vigoare la miezul nopţii. Decizia autorităţilor ungare de a închide frontiera cu Serbia îi va obliga pe imigranţi să se deplaseze pe teritoriul Croaţiei, unde în calea lor s-ar putea afla câmpuri minate, potrivit versiunii electronice a ziarului sârb Blitz, citat de agenţia de presă TASS. Câmpurile minate sunt "moştenirea" războaielor din Balcani din anii 1990. În pofida activităţilor de deminare care continuă de mulţi ani, aceste câmpuri reprezintă până la această oră un pericol real în Croaţia, precum şi în Bosnia şi Herţegovina. În Croaţia, cea mai mare parte a zonelor periculoase se află tocmai în partea de nord-est a ţării, nu departe de frontiera cu Serbia şi Ungaria. Potrivit publicaţiei croate Dnevnik, Croaţia este pregătită pentru sosirea de refugiaţi. Circa 6.000 de poliţişti controlează frontiera, unde deocamdată nu au fost remarcate concentrări de oameni. Tocmai din cauza pericolului pe care-l reprezintă aceste câmpuri minate, poliţia croată nu-i va lăsa pe imigranţi să treacă în grupuri mari, cum a fost în alte ţări. "Poliţia va înregistra fiecare om în parte, nu va exista o trecere în masă, cum a fost în alte ţări", notează Dnevnik. De asemenea, Ungaria şi-a închis spaţiul aerian pe o fâşie de 20 km de-a lungul frontierei cu Serbia, până la o înălţime de 1.350 de metri, a anunţat luni Autoritatea Naţională de Transport, citată de Reuters. Măsura a intrat în vigoare la miezul nopţii de zece septembrie şi este menită să asigure folosirea în siguranţă a spaţiului aerian de către serviciile de ambulanţă, poliţie şi armată în scopul îndeplinirii sarcinilor care le revin în gestionarea crizei refugiaţilor, a precizat autoritatea într-un comunicat. Închiderea spaţiului aerian în această zonă de 20 km, care va rămâne valabilă până la noi dispoziţii, nu afectează zborurile internaţionale de pasageri programate, se mai menţionează în comunicatul citat”.

“Mai multe controalele la frontiere pe măsură ce discuţiile stagnează”, scrie The New York Times.

„Miniștrii de Interne au fost de acord să împartă 40.000 imigranților în două adăposturi în Grecia și Italia, dar numai pe bază de voluntariat, o versiune diluată a unui plan anunțat în luna Mai. Aproximativ 1000 de refugiaţi au intrat luni în Germania dinspre Austria, în pofida deciziei surprinzătoare a Berlinului de a restabili controalele la frontierele sale. Statul german a desfăşurat 2.100 de agenţi de poliţie la frontierele sale cu Austria după ce a anunţat duminică reintroducerea temporară a controalelor la frontiere, afectate de sosirea a mii de refugiaţi dinspre Austria. Şi statul austriac a facut apel la armată pentru a ajuta poliţia în gestionarea fluxului de imigranţi care ajung în cea mai mare parte din Ungaria, a anunţat luni cancelarul Werner Faymann.”

“Manevrele militare ruse din Siria îi preocupă pe oficialii americani”, scrie The Wall Street Journal.

„Forțele ruse au desfăşurat trupe şi tancuri langă un aeroport din Siria, cel mai puternic indicator că Moscova se pregătește pentru să transforme zona strategică de coastă într-un bastion menit a-l ajuta pe președintele Bashar al-Assad, au declarat oficiali americani. Astfel, sunt semnale că în zonă au fost poziţionate şapte tancuri T-90 în apopiere de Latakia, au declarat doi oficiali americani. Cei doi oficiali americani au declarat că Rusia a poziţionat aici şi artilerie, despre care susţin că pare să fie desfăşurată defensiv pentru a proteja personalul rus staţionat acolo. Reuters a relatat anterior că Rusia a desfăşurat în jur de 200 de militari din infanteria marină pe acest aerodrom. De asemenea, susţin oficialii americani, Moscova a trimis în medie două avioane cargo zilnic în zonă în ultima săptămână. Rusia este supusă unei presiuni internaţionale tot mai mari în ultimele zile pentru a explica ceea ce Washingtonul şi statele din Golf susţin că este o acumulare de mijloace militare în Siria, unde Kremlinul îl susţine pe Assad în războiul civil. Moscova a precizat că va continua să trimită echipament militar Siriei şi că asistenţa pentru armata siriană este conformă cu legea internaţională. SUA foloseşte spaţiul aerian din Siria pentru a derula o campanie aeriană împotriva Statului Islamic, iar o prezenţă mai mare a Rusiei suscită preocupări privind o posibilă reîntâlnire între vechii inamici din Războiul Rece pe câmpul de luptă, notează Reuters. Cu toate acestea, ministrul rus de Externe a spus că informaţiile deţinute de Rusia arată că SUA deţin poziţiile exacte în teren ale Statului Islamic, dar americanii nu le bombardează. Rusia s-ar putea confrunta cu izolare pe plan internaţional, în cazul în care va continua să acorde sprijin preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest. Totodată, potrivit lui Earnest, "interesele Rusiei în Siria nu sunt în totală contradicţie cu interesele restului lumii". "Rusia este interesată în succesul acestei coaliţii antiteroriste, Rusia ar dori, fără îndoială, o realizare cu succes a strategiei în vederea lichidării grupării Statul Islamic", a spus Josh Earnest, reiterând că "a venit timpul ca Assad să plece". Însă, oficiali ruşi au declarat în repetate rânduri că îl vor susţine în continuare pe Assad şi că "sirienii trebuie să-şi decidă ei înşişi viitorul. "Rusia nu poate fi izolată pe plan internaţional, a declarat marţi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, reacţionând astfel la declaraţiile de luni ale Casei Albe. ''Din păcate, în ultimul an vedem şi auzim această retorică privind izolarea Rusiei. Se înţelege care este scopul acestor cuvinte', a afirmat Peskov, potrivit TASS. 'Rusia a fost, este şi va rămâne un membru activ, responsabil şi foarte important al comunităţii internaţionale. Activitatea intensă pe plan internaţional a şefului statului rus arată că o astfel de retorică este total lipsită de fundament', a adăugat reprezentantul Kremlinului."

“Liderii europeni se aliniază în spatele lui Assad”, scrie portalul de ştiri american Business Insider.

“Pentru a stopa valul de refugiaţi sirieni în țările lor, europenii au găsit o soluție: să-l păstreze pe președintele Siriei, Bashar Assad la putere, astfel încât el să-i poată bloca pe sirieni, din nou, în marea închisoare care a fost Siria înainte de 2011. Și dacă Assad trebuie să omoare încă sute de mii de sirieni, acesta ar fi un preţ mai mic pentru europeni decât să dea lumea vina pe ei pentru imagini refugiaților sirieni speriaţi, învinețiti și morţi. La Washington, eistă zvonuri care zic ca Susan Rice, consilier de Securitate Națională a format acum câteva săptămâni un comitet de experți pe Siria și i-a însărcinat cu prezentarea unor sisteme de tipul "A trai cu Assad la putere. Cu un număr crescând de refugiați sirieni care navighează prin Marea Mediterană, UE a promis să primească 160.000 de refugiaţi, ceea ce ridică numărul total al refugiaţilor la 540.000 – un număr mic avand in vedere ca în Liban se află peste 1 milion de refugiaţi.”

Te-ar putea interesa și: