Decizia de încetare a procesului penal a fost luată luni de Instanța Supremă și este definitivă.

Prin decizia de luni, Înalta Curte de Casație și Justiție desființează actul adițional la contractul de locațiune prin care Baza Cutezătorii rămânea la Fundația Dinu Pescariu, astfel că aceasta ar trebui să se întoarcă în administrarea Ministerului Educației. De asemenea, instanța menține sechestrul pus pe o parte din bunurile lui Mihnea Costoiu, până la concurenţa sumei de 267.577 de euro.

„Ȋncetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Costoiu Mihnea Cosmin pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (…) ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Desfiinţează înscrisul intitulat „Act adiţional la contractul de locaţiune nr. 269 din 30 aprilie 2004” privind „Baza Cutezătorii”, semnat şi de inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin, înregistrat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării sub nr. 16832 din 23 iunie 2009”.

Decizia în prima instanță pentru Mihnea Costoiu era de trei ani de închisoare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii.

Mihnea Costoiu primise 3 ani cu suspendare

În 31 martie 2022, fostul ministru Mihnea Costoiu a fost condamnat de instanța supremă la trei ani de închisoare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii, pentru abuz în serviciu, în dosarul privind Baza „Cutezătorii”, decizia nefiind definitivă.

De asemenea, instanța supremă a decis confiscarea de la Costoiu a sumei de 267.577 de euro (echivalent 1.248.487,52 lei) şi a menţinut măsura sechestrului asigurător pe mai multe bunuri ale acestuia.

În martie 2018, Mihnea Costoiu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu, în acelaşi dosar fiind dispusă soluţia clasării în cazul lui Dinu Pescariu, ca urmare a lipsei de probe. Potrivit DNA, Mihnea Costoiu, la data faptelor secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

„În perioada martie – septembrie 2009, Mihnea Cosmin Costoiu, în calitatea menţionată, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind bunurile proprietate publică, a încheiat cu Fundaţia Dinu Pescariu un act adiţional la un contract de locaţiune încheiat anterior cu Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA – APPS).

Act adițional fără aprobarea Guvernului

Actul adiţional a fost încheiat fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitaţii publice în condiţiile legii, precum şi în lipsa avizului direcţiilor de specialitate din cadrul ministerului”, spunea DNA.

Conform aceleiaşi surse, documentul a fost încheiat în condiţiile în care Ministerul Educaţiei Naţionale dăduse în judecată Fundaţia „Dinu Pescariu” pentru rezilierea contractului, procesul fiind la acel moment în curs de judecată.

Procurorii susţineau că situaţia creată prin semnarea actului adiţional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educaţiei Naţionale solicitase încetarea contractului de locaţiune.

„Prin această modalitate s-a cauzat Ministerului Educaţiei Naţionale un prejudiciu în valoare totală de 10.796.662,8 euro reprezentând diferenţa dintre valoarea reală de piaţă a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) şi suma efectiv plătită de Fundaţia „Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9.000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018)”, mai spunea DNA.

DNA preciza că a fost dispusă soluţia clasării în cazul lui Dinu Pescariu, deoarece nu există probe. Aceeaşi soluţie a clasării a fost dispusă în cazul altor trei inculpaţi (Mihai Păunică, Gabriel Liviu Ispas şi Gabriel Leahu), deoarece prin raportul de expertiză criminalistică s-a stabilit că semnăturile de pe actul adiţional la contractul de locaţiune nu erau ale lor.