De ce ne temeam, nu am scapat. In asteptarea evaluarii CE, parlamentele statelor membre au pus ratificarea tratatului de aderare la dospit.

Franta, Austria, Germania si Danemarca vor semna tratatul de aderare al Romaniei la UE dupa raportul Comisiei Europene (CE) din luna mai, document care va recomanda data la care vom deveni membri ai UE. Este ceea ce a rezultat din intalnirea recenta la nivel inalt a oficililor romani cu cei europeni. Este, in acelasi timp, o infirmare, nedorita, a sigurantei cu care, pana mai ieri, Guvernul proclama procesul ratificarii drept o chestiune de rutina, o chestiune tehnica, ce merge de la sine, indiferent daca Romania isi respecta sau nu angajamentele. Sau altfel spus, conform declaratiei in exclusivitate acordate revistei Capital de parlamentarul crestin-democrat Markus Ferber, “Semnarea tratatului nu este o simpla formalitate, parlamentele dorind sa fie in cunostinta de cauza atunci cand parafeaza documentul”.


Daca Austria, Germania si Danemarca nu reprezinta o surpriza, avand in vedere faptul ca figurau cert pe harta de risc a ratificarii, nu acelasi lucru poate fi spus despre Franta. Cea din urma este un prieten traditional al Romaniei. Se pare insa ca problemele pe care le are in propria curte – tensiuni sociale si suspiciunea opiniei publice fata de beneficiile primirii de noi membri in UE – fac ca politicienii francezi sa fie mai catolici decat Papa atunci cand este vorba despre Romania si Bulgaria.


Austria, pe de alta parte, se prefigura la orizont ca obstacol depasit. Christian Zeileissen, ambasador al acestei tari la Bucuresti, declara recent revistei Capital ca tara sa va accelera procedura de ratificare. si tot el sa arata care sunt eventualele consecinte ale unui raport nefavorabil din partea CE, respectiv “daca evaluarea CE arata ca Romania nu este pregatita, recomandand amanarea cu un an, iar aceasta evaluare influenteaza ratificarea intr-unul din cele 25 de parlamente ale tarilor membre, rezultatul poate fi ca tratatul nu poate intra in vigoare”.
Mai pe romaneste, tratatul este un document ce angajeaza statele membre sa respecte ca data a aderarii Romaniei ianuarie 2007 sau ianuarie 2008. Angajamentul este activat numai daca il semneaza toti. Este suficienta tergiversarea ratificarii intr-o singura tara, pentru ca tratatul sa nu produca efecte legale, deci aderarea sa poata fi amanata eventual sine die. Este o varianta de lucru pe care Guvernul de la Bucuresti nu ar trebui sa o excluda.

Ne doare amanarea aderarii?

• Riscurile politice le devanseaza, in acest moment, pe cele economice. Politicienii germani, olandezi si francezi se confrunta cu un val crescand de nemultumire din partea electoratului. Pentru ca au mai mult de pierdut, reformele sunt mai dureroase pentru popoarele lor decat sunt pentru romani, iar Franta si Germania se afla in pragul unei crize politice de proportii. Li se alatura Olanda, care are probleme ce tin de lipsa de incredere a electoratului in actul de guvernare, fapt demonstrat cu ocazia ratarii referendumului privind Constitutia europeana. Acestea fiind datele si avand in vedere ca evolutia situatiei din cele trei state nu este intru totul previzibila, varianta optima pentru Romania este aderarea in 2007 sau 2008.

• Riscurile de natura economica se concretizeaza in pierderea fondurilor necesare modernizarii tarii si ramanerea pe harta investitiilor straine in acelasi con de umbra in care ne aflam astazi.




Asteptam sa vedem daca Romania indeplineste criteriile aderarii. Semnarea tratatului nu este o simpla formalitate, parlamentele dorind sa fie in cunostinta de cauza atunci cand parafeaza documentul.

Markus Ferber,

membru al grupului crestin-democrat din Parlamentul European



Ultima suta de metri inainte de Raport



Cu o luna si jumatate inainte de raportul de evaluare a performantelor Romaniei, in exclusivitate pentru revista Capital, Michael Leigh, director general al Directiei Extindere din cadrul Comisiei Europene, prezinta situatia Romaniei, asa cum este vazuta de la Bruxelles.

Capital: Romanii au emotii in ceea ce priveste ratificarea tratatului de aderare la Uniunea Europeana de catre unele parlamente nationale, cum este cel al Frantei sau al Germaniei, care declara ca asteapta Raportul de evaluare al Comisiei pentru a lua o decizie. Cum comentati?


Michael Leigh: Inteleg aceasta pozitie, este dreptul acestor state de a dori sa cunoasca in ce masura Romania indeplineste criteriile aderarii. Nu este nimic neobisnuit. Am incredere in seriozitatea cu care parlamentele nationale ale statelor membre care inca nu au ratificat aderarea Romaniei vor privi intreaga problema si sunt optimist in ceea ce priveste incheierea procesului pana la finele acestui an.


Capital: Care sunt, in acest moment, punctele tari si punctele slabe de pe cartea de vizita a Romaniei?


Michael Leigh: As nominaliza la capitolul realizari cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene, intarirea capacitatii administrative, efectuarea unor pasi importanti in directia reformei in administratia publica. Toate acestea se vor reflecta in raportul Comisiei Europene. si in alte domenii s-au inregistrat progrese, dar sunt inca lucruri de facut in ceea ce priveste combaterea coruptiei, pregatirea fuctionarilor publici pentru administrarea fondurilor postaderare, asigurarea functionarii mecanismului pietei libere.

Capital: Este prematur sa avansati detalii din raportul pe care il pregatiti, dar ne puteti spune totusi care este tonul acestuia?


Michael Leigh: Este un ton obiectiv, neutru, profesionist. Raportul de evaluare al Comisiei Europene nu are nuante politice, ci prezinta, la rece, radiografia parcursului Romaniei catre Uniunea Europeana, prezinta fapte. Bineinteles insa ca un raport factual va constitui baza unei decizii politice ce va fi luata de Consiliul European. Sunt sigur ca, in momentul respectiv, cei in masura sa ia aceasta decizie o vor gandi cu toata responsabilitatea.