Conform sursei citate, populaţia activă a României era de 9,159 milioane de persoane, din care 8,535 milioane erau persoane ocupate şi 624.000 erau şomeri.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost, în 2015, de 66%, la o distanţă de patru puncte procentuale faţă de ţinta naţională, de 70%, stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare era mai mare în rândul bărbaţilor, de 69,5%, faţă de 53,2% la femei, şi al persoanelor rezidente în mediul rural, respectiv 61,7%, raportat la 61,3% în mediul urban.

În anul 2015, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,4%, în creştere faţă de anul anterior cu 0,4 puncte procentuale.
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,5%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 41,1%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (85,3%). Erau ocupate 64,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 42,6% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii, în creştere cu 212.000 de persoane faţă de anul precedent, au deţinut în continuare cea mai mare pondere (71%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2015, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 27,9% din populaţia ocupată.

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 21,4% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,9%), specialiştii în diverse domenii de activitate (14,8%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (14,6%).

Din totalul persoanelor ocupate, 25,6% lucrau în sectorul agricol, 28,4% în industrie sau construcţii şi 46% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,352 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,4%), comerţ (18,1%) şi construcţii (10,0%).

Comparativ cu anul 2014, a scăzut numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-258.000 de persoane), dar şi al celor care au lucrat în industria prelucrătoare (-44.000 de persoane), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică (-10.000 de persoane), activităţile profesionale ştiinţifice şi tehnice şi intermedieri financiare (ambele în scădere cu 8.000 de persoane faţă de anul precedent).

Cele mai semnificative creşteri faţă de 2014 s-au înregistrat în administraţia publică (+50.000 de persoane), învăţământ (+44.000 de persoane), transport şi depozitare (+43.000 de persoane), comerţ (+37.000 de persoane).

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2015, au lucrat cu program parţial 847.000 de persoane (9,9%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (84,8%).

În anul 2015, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână; 136 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 13,1 ore pe săptămână.

În ceea ce priveşte rata şomajului, aceasta a fost de 6,8%, valoare identică cu cea din anul precedent. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,7 puncte procentuale (7,5% la bărbaţi faţă de 5,8% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 0,4 puncte procentuale (7% în urban faţă de 6,6% în rural).

Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (21,7%) în rândul tinerilor (15 – 24 ani). Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 7,2%. Rata şomajului a fost de doar 4,1% în cazul persoanelor cu studii superioare.

Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 43,9%. Pentru tineri (15 – 24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,1%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 60,6%. AGERPRES