Studiul a fost realizat în perioada octombrie-noiembrie a.c., pe un eşantion de 1.228 de respondenți, cu vârste de peste 18 ani, care locuiesc în mediul urban şi utilizează cel puţin un instrument financiar-bancar. Eroarea maximă este de plus-minus 2,83.
Potrivit studiului GfK România, în Ardeal se economişte mai mult decât în Muntenia – 27% comparativ cu 14%. Studiul arată că principalele instrumente de economisire şi investiţii utilizate sunt conturile de economii, depozitele la termen şi conturile curente, dar şi banii păstraţi în numerar (28%), consideraţi o metodă sigură şi familiară.
Faţă de 2009, în 2010 au economisit cu o treime mai puţine persoane – oprirea economisirii se datorează în primul rând scăderii veniturilor sau creşterii cheltuielilor. De asemenea, un sfert dintre cei care au economisit în 2010 plănuiesc să economisească mai mult în 2011, fie pentru că sunt îngrijoraţi cu privire la viitorul lor, fie pentru că estimează o creştere a veniturilor. Un procent mai scăzut (13%) dintre cei care nu au economisit în 2010 plănuiesc să pună bani deoparte în 2011.
Potrivit studiului GfK, majoritatea covârşitoare a respondenţilor care economisesc afirmă că preferă economiile în lei, atât pentru că moneda naţională este cea în care se primeşte salariul sau pensia dar şi pentru că valoarea banilor va rămâne aceeaşi.
Studiul menționat arată că persoanele care au economii se declară mai optimiste cu privire la anul 2011. Cei care au economisit au făcut-o în special pentru a avea o rezervă pentru situaţii neprevăzute (69%), pentru a-şi ajuta familia (20%) şi în mai mică măsură pentru vacanţe, achiziţia de case şi terenuri, maşini sau renovarea locuinţei.
Majoritatea nu ştie că depozitele sunt garantate
Potrivit studiului GfK România, jumătate din populaţia urbană (52%) care utilizează produse bancare crede că economiile depuse la o bancă ar fi în totalitate pierdute dacă instituţia respectivă ar da faliment. Dintre cei care au economii, 29% consideră că le-ar pierde dacă banca respectivă ar da faliment, 39% apreciază că le-ar recupera parţial, iar aproape o treime afirmă că şi-ar primi banii înapoi în totalitate.
Mai mult, studiul GfK relevă că doar 6% dintre cei care consideră că îşi pot recupera economiile în cazul unui faliment bancar ştiu că Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar este cel care le înapoiază sumele economisite, în timp ce peste un sfert din respondenţi susțin că banca falimentară este cea care le-ar înapoia economiile în cazul unui faliment, iar o proporţie similară nu ştie de unde şi-ar recupera banii.
În ceea ce priveşte suma care poate fi recuperată într-o astfel de situaţie, 22% dintre cei care cred că îşi vor recupera economiile nu ştiu care sunt condiţiile, în timp ce un sfert afirmă că ştiu că există un plafon de despăgubire, dar nu şi care este nivelul acestuia. Doar 13% ştiu că economiile lor sunt garantate până la suma de 50.000 de euro în prezent. De la 1 ianuarie plafonul va fi majorat la 100.000 de euro.