Tot duminică, se va desfăşura o reuniune a conducerii instituţiei financiar-bancare franco-belgiene Dexia, în cadrul căreia este de aşteptat să fie pregătit terenul pentru divizarea băncii, primul creditor care a devenit victimă a crizei din zona euro.

Prim-ministrul francez, Francois Fillon, a ajuns la Palatul Egmont din Bruxelles pentru discuţii cu prim-ministrul belgian,Yves Leterme. La discuţii participă şi ministrul de Finanţe din Luxembourg, Luc Frieden, unde Dexia derulează operaţiuni semnificative.

Unul dintre subiectele de discuţie va fi valoarea contribuţiei fiecărui guvern pentru salvarea Dexia, o temă spinoasă având în vedere că atât Belgia cât şi Franţa fac eforturi să ţină sub control deficitele mari.

Negocierile vizând divizarea Dexia sunt urmărite atent şi pentru că investitorii caută semne care să arate că Europa este capabilă să adopte acţiuni decisive pentru rezolvarea crizei bancare.

‘Sunt încrezător că putem ajunge la o înţelegere cu colegii din Franţa şi Luxembourg iar apoi este problema board-ului Dexia să decidă’, a arătat Leterme la televiziunea belgiană.

La bursă, acţiunile Dexia sunt suspendate începând de joi după-amiază în condiţiile unei deprecieri de 42% survenită în numai o săptămână.

Potrivit Reuters, planul de salvare a grupului bancar franco-belgian Dexia SA ar putea prevedea separarea operaţiunilor franceze şi naţionalizarea diviziei belgiene.
Găsirea unei soluţii referitoare la Dexia este o urgenţă în mod special pentru Belgia, în condiţiile în care agenţia internaţională de evaluare financiară Moody’s Investors Service a plasat, vineri, sub supraveghere pentru o posibilă retrogradare calificativul Aa1 al ţării.
Dexia, instituţie care în timpul crizei financiare din 2008 a primit un pachet de sprijin de şase miliarde de euro din partea guvernelor francez şi belgian, a început să fie supusă la presiuni pe piaţă din cauza expunerii sale pe Grecia. Expunerea Dexia pe obligaţiunile guvernamentale greceşti este de 3,4 miliarde de euro însă expunerea sa totală pe Grecia, inclusiv pe creditorii din sectorul privat, ajunge la 4,8 miliarde de euro.
Sursa: Agerpres