Potrivit acestuia, este, însă, important consensul politic de substanţă şi, asociat acestuia, şi o conştientizare şi o identificare foarte clară a etapelor intermediare şi mai ales anterioare adoptării efective a monedei unice la 1 ianuarie 2019.
'De exemplu, intrarea în Mecanismul cursului de schimb de tip doi (ERM II) trebuie să se producă la 1 ianuarie 2016. Ne trebuie un an în 2018 în care, în trei luni de zile apare cifra de PIB pentru trimestrul patru şi sfârşitul anului anterior. Pe baza acestora se face calculul multor indicatori de convergenţă, inclusiv cei nominali. Se elaborează două rapoarte de convergenţă, unul al Băncii Centrale Europene şi unul al Comisiei Europene şi aceste rapoarte sunt apoi discutate în Comitetul Economic şi Financiar, în ECOFIN şi ulterior în Consiliul European, în paralel având loc şi negocieri la paritatea irevocabilă la care se va face conversia leului în euro', a explicat Cristian Popa.
El a precizat, astfel, că nu este suficient ca România să vrea să intre în euro, trebuie să obţină şi acceptul forurilor europene, dar, până la urmă, este important ca ţara să fie pregătită la momentul respectiv. 'Discutăm despre robusteţea economică a României de a face faţă rigorilor unei pieţe unice şi a unei monede unice', a punctat Popa.
Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a anunţat, pe 6 mai, că Guvernul a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dată ţintă pentru aderarea României la zona euro.
Voinea a participat, în această săptămână, la reuniunea Consiliului ECOFIN şi cea a Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii, evenimente care s-au desfăşurat la Bruxelles.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat, tot pe 6 mai, că obiectivul de adoptare a monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi de evaluarea consecinţelor, în special a celor legate de alinierea preţurilor.
SURSA: Agerpres
