Pagubele produse de viitura din 12-13 august in localitatile Busteni si Poiana Tapului sunt, pe termen lung, mai mari decat cele estimate de specialistii prezenti in ultimele zile in zona calamitata. Principala sursa de venituri a consiliilor locale din cele doua localitati sunt taxele obtinute de la operatorii din turism. Dar distrugerile provocate de ape pe principalele cai de acces in Platoul Bucegilor au indreptat turistii spre Sinaia si Predeal, de unde accesul in masivul muntos se poate face in siguranta. Seful echipei Salvamont Busteni, Florin Vintila, sustine ca acest sezon turistic este compromis, iar daca banii pentru refacerea traseelor si marcajelor vor intarzia mai mult de doua saptamani, este posibil ca vara viitoare doua trasee turistice – pe Valea Caraiman, spre cabana Babele si prin Jepii Mari, spre cabana Piatra Arsa – sa fie impracticabile. Primul traseu este distrus de ape in proportie de 20-25 %, iar cel de-al doilea, mai mult de jumatate, nu este accesibil turistilor. Pentru inceperea lucrarilor de reamenajare, echipa Salvamont are nevoie de minimum 100 milioane lei si de 15 oameni care sa lucreze zece ore pe zi, timp de 30-40 de zile.
Viitura a avut trei metri inaltime
Pe Creasta Urlatorii, pe traseul spre Piatra Arsa, apa a dislocat blocuri de stanca de 20-30 metri cubi, care s-au prabusit peste poteca marcata si au format saritori de 3-4 metri. Mai jos, la o altitudine de 1400 metri, copacii smulsi din radacini au format stavilare naturale acoperite de apa cu mal si grohotis, sub care sunt goluri de aer de 2-4 metri. Aceste acoperiri sunt cele mai periculoase pentru turisti, pentru ca pot fi depistate numai dupa ce se produce prima fisura. Marcajul potecii trebuie refacut pe mai mult de 60% din traseu, iar in portiunile unde s-au format saritori trebuie sapate trepte in stanca, asigurate cu cabluri de sustinere.
in Valea Caraiman (traseu cunoscut sub numele de Jepii Mici), desi viitura a distrus mai putin, starea precara a traseului impune investitii cel putin la fel de costisitoare ca si in primul caz. Cele trei podete din traseu au fost smulse de ape si blocate intre stanci, formand stavilare. Vineri 13 august, la a doua trecere a paraului din firul vaii, viitura a avut o inaltime de peste trei metri, la o inclinatie a terenului de 30 de grade. Mai sus, in zona stancoasa a traseului, cablurile de asigurare montate de elevii clubului montan „Floarea de Colt” au fost rupte partial sau integral. Dupa doua ore de ploi abundente, apa formase siroaie la baza pilonilor de sustinere a telecabinei de pe traseul Busteni-Babele. Telecabina a fost oprita mai multe zile pentru revizia instalatiilor si a pilonilor de sustinere. Desi, atat in Busteni, cat si printre cabanierii din Platoul Bucegilor, circula zvonul ca stabilitatea pilonilor este precara, telecabina si-a reluat activitatea saptamana trecuta. Contactat telefonic, responsabilul tehnic pentru transportul pe cablu de la telecabina din Busteni, Gheorghe Duna, sustine ca pilonii si instalatia de transport sunt in perfecta stare si asigura ca nu se pun probleme de securitate in transportul turistilor.
Lipsa banilor pericliteaza sezonul turistic
Membrii echipei Salvamont nu-si fac iluzii prea mari in privinta banilor necesari pentru refacerea traseelor turistice. Consiliul Judetean Prahova lansase, cu o saptamana inainte de ploile care au produs viitura, o propunere pentru acordarea a 100 milioane lei pentru echipamentul necesar salvamontistilor, echipament care nu a mai fost innoit de trei ani. Daca aceasta propunere va fi aprobata, banii vor avea alta destinatie, avand in vedere situatia creata prin distrugerea traseelor. Pentru primaria din Busteni, strangerea sumei necesare numai pentru inceperea lucrarilor de reparatii la traseele turistice (aproximativ 100 milioane lei) reprezinta intregul buget local pe o luna. Seful salvamontistilor din Busteni, Florin Vintila, considera ca legislatia care stabileste fi-nantarea activitatii Salvamont, prin intermediul consiliilor locale, prejudiciaza activitatea echipelor si pericliteaza intregul turism montan. Taxa impusa de Consiliul Local Busteni pentru finantarea activitatii salvamontistilor (cate 5.000 lei din pretul de cazare pentru fiecare dintre turistii care apeleaza la acest serviciu in localitate sau la cabanele din Platoul Bucegilor) intra in bugetul local, de unde se distribuie numai cu aprobare pentru finantarea operatiunilor de salvare din munti. in prezent, un salvamontist are un castig brut de 41.500 lei pentru o zi de actiune de salvare. Pentru ca la bugetul local nu sunt bani, stalpii de marcaj pentru traseele din Bucegi nu au fost vopsiti de trei ani, pe multi dintre ei singura culoare ce se distinge fiind cea ruginie.
Cabanierii din Bucegi sunt si ei nemultumiti de situatia financiara a salvamontistilor. Adrian Mazilu, cabanierul de la Caraiman, afirma ca sunt trasee pe care echipa Salvamont ar trebui sa patruleze zilnic, deoarece aveau un grad sporit de periculozitate chiar inainte ca viitura sa le distruga total. Dar salvamontistii sunt platiti pentru maximum zece actiuni lunar, deoarece consiliul local nu are mai multi bani. in rest, orice alta patrulare este voluntara, iar membrii Salvamont nu primesc nimic pentru serviciul prestat primariei.