In momentul de fata, pe piata romaneasca se comercializeaza un singur produs ecologic. Este vorba de un sortiment de cascaval. Productia agricola ecologica este foarte strict catalogata si totodata urmarita. Numai cei care indeplinesc toate conditiile pot folosi pe eticheta formularea „produs provenit din agricultura ecologica”.
Toate celelalte formulari nu sunt decat o incercare, de multe ori reusita, de a pacali cumparatorul. Pozitia OPC este edificatoare in acest sens: „Acest gen de informatii contravine legii, care spune ca informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa sugereze consumatorului ca alimentul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici. In aceste conditii, am sfatuit producatorii sa renunte la acest gen de practici”. In momentul de fata numai sapte societati au obtinut acreditarea pentru productie ecologica. „Din pacate, in tara nu exista o piata pentru astfel de produse, care costa mult mai mult, asa ca intreaga noastra productie este exportata, inclusiv telemeaua traditionala”, ne spune Dan Aremie, director SC Agrifutura, una dintre societatile acreditate.

Piata alimentelor modificate genetic e imposibil de controlat

Autoritatile romane nu au nici un control fata de circulatia pe piata a alimentelor modificate genetic. Chiar daca legislatia in vigoare prevede obligativitatea specificarii pe eticheta a prezentei organismelor modificate genetic, pe piata nu exista nici macar un singur produs care sa fie etichetat ca atare, pentru ca autoritatile nu au nici o metoda de control. „Nu avem laboratoare care sa poata efectua astfel de analize”, ne lamureste Vladimir Soare, directorul laboratorului Larex. „Cum la noi se cultiva soiuri de porumb, cartof si soia, este de asteptat ca in comert sa existe si alimente obtinute din aceste plante”, spune Gheorghe Mencinicopschi. „Au fost cercetatori care au sustinut ca introduse in alimentatie, s-ar putea petrece un schimb de ADN de la organismele modificate genetic la om. Nimeni nu a putut demonstra asa ceva. Totusi, atata timp cat nu exista o traditie indelungata in consumul acestora, pentru a observa eventualele efecte in timp, se merge pe principiul precautiei, prima conditie fiind avertizarea consumatorului. si cercetarile trebuie atent urmarite, pentru ca, spre exemplu, americanii au vrut sa introduca in soia o proteina din aluna americana, care ulterior s-a dovedit ca producea alergii puternice”, precizeaza Constantin Sin, director in cadrul Ministerului Agriculturii. Ca proliferarea organismelor modificate genetic este chiar imposibil de controlat, o dovedeste situatia inregistrata in Suedia in urma cu trei ani. Atunci, in cadrul unei ample anchete, care a vizat aceasta piata, s-a descoperit cu stupoare ca soia modificata genetic era folosita in produsele naturiste fara a-i semnala in nici un fel prezenta.    

Ce este MDM-ul?

Pasta dezosata mecanic (MDM) este obtinuta in utilaje speciale la presiuni mari. Cel mai des folosit este MDM-ul de pasare. In acest proces orice bucata de carne de pe oase este desprinsa si tocata alaturi de zgarciuri. De obicei, in aceste utilaje se introduc aripile, ghearele, spatele, gatul.
MDM-ul este totusi carne, dar o carne de slaba calitate, valoarea proteica fiind redusa.
Totodata, cum Salmonella se dezvolta la suprafata stratului de carne, aceasta pasta prezinta riscuri mult mai mari de contaminare.

Legumele si fructele pot fi cancerigene taranii au prins gustul ingrasamintelor chimice

Cand cumparati fructe pentru copii sau legume pentru mancare, aveti grija ce alegeti. In majoritatea cazurilor, produsele cele mai aratoase sunt si cele mai periculoase.

Interesul pur economic al producatorilor de a-si creste productia si de a iesi cat mai timpuriu pe piata cu fructele sau legumele ii determina sa foloseasca ingrasaminte chimice si pesticide in exces, profitand si de faptul ca nimeni nu-i controleaza. „Din ingrasamintele chimice ajung in fructe si legume nitratii. Acestia, o data ajunsi in stomac, sub influenta sucului gastric se transforma pana la stadiul de nitrozamine. Studiile au demonstrat ca acestea sunt cancerigene. Totodata, acestia blocheaza hemoglobina, iar sangele nu mai transporta oxigen”, explica Gheorghe Mencinicopschi. In urma cu un an, Ministerul Agriculturii a promovat un act normativ de la care se astepta sa faca ordine pe aceasta linie, numai ca rezultatele sunt nule.
Respectivul act stabileste limite maxime pentru reziduurile de pesticide din legume si fructe, atat pentru import, cat si pentru productia interna. In privinta produselor din import asupra carora planeaza suspiciuni, controalele au inceput cu stangul. Aceasta pentru ca, in primavara, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor (OPC), cu ocazia unui amplu control, a prelevat probe numai de la produsele importate din Uniunea Europeana, unde producatorii sunt chiar supravegheati, in timp ce produsele provenite din tari ca Siria sau Turcia au fost complet ignorate. „Acum, importul se poate efectua fara probleme, singura conditie fiind prezentarea unor documente de conformitate. Va dati seama ca la sumele care se vehiculeaza este foarte usor sa faci rost de astfel de documente”, ne spune patronul unei societati din domeniu. „Probleme exista si in cazul productiei interne. Au fost efectuate analize la produse care provin de pe marile exploatatii, studii al caror rezultat a indicat depasiri importante in privinta reziduurilor de pesticide, dar nu au fost luate masuri. Au ramas ingropate intr-un sertar”, ne spune un angajat al unui laborator specializat. „Totusi, cea mai mare problema o ridica micii producatori care-si desfac marfa in piete. De mult nu mai este valabil: „cumpar de la tarani ca sunt mai sanatoase”. Pentru ca nu ii controleaza nimeni.
Daca in privinta societatilor agricole exista, macar teoretic, posibilitati de control, micii producatori sunt complet liberi, mai ales ca nu au nici cunostintele necesare dozarii acestor substante”, explica Gheorghe Mencinicopschi. O alta incercare de a aplica legea se pare ca este sortita aceluiasi sertar. Este vorba de o actiune coordonata de Guvern.
In cadrul acesteia au fost prelevate probe de legume din pietele bucurestene. Cu toate ca a trecut mai bine de o luna de la aceasta actiune, cand am solicitat informatii privind rezultatele ni s-a comunicat de la Ministerul Agriculturii ca nu sunt inca gata, cu toate ca o astfel de analiza dureaza numai cateva zile.
Pana cand autoritatile se vor hotari sa prezinte situatia necosmetizata a reziduurilor de pesticide din legume si fructe, tot ce putem face este ca atunci cand suntem in fata unei tarabe sa ne gandim daca este normal ca toate aceste produse sa fie incredibil de mari, fara nici un vierme si, uneori, cu gust nespecific.
„Din pacate, aceste substante ajung si in sursele de apa de la sate. Iarasi, nu intotdeauna apa de fantana este sanatoasa. Unele fantani sunt atat de poluate, incat pentru un sugar este de ajuns o singura ceasca de apa pentru a-i crea probleme grave de sanatate. Din pacate, amploarea acestui fenomen este necunoscuta publicului”, avertizeaza Mencinicopschi.    

Laptele cumparat de la tarani poate imbolnavi de TBC

Peste 20 de ani, vom produce lapte la fel de sanatos ca cel din Uniunea Europeana

Unul dintre cele mai periculoase alimente este laptele. Cel mai mare pericol il reprezinta consumul de lapte neprelucrat in unitatile specializate.
Timp de 12 ani nu au existat fonduri pentru despagubirea proprietarilor de vaci bolnave de TBC si leucoza. Tot ceea ce putea face medicul veterinar era sa interzica achizitionarea laptelui de la aceste animale de catre fabrici si sacrificarea lor in abatoare autorizate. „In cazul in care laptele si carnea provenite de la astfel de animale nu sunt procesate corespunzator, boala se transmite la om”, avertizeaza Viorel Andronie, fost director al Agentiei Nationale Sanitare-r
Veterinare (ANSV). Cum crescatorii nu pot preda laptele la fabrici, il vand in special in piete. Potrivit medicilor, cresterea alarmanta a imbolnavirilor de TBC poate fi pusa si pe seama consumului de lapte provenit din gospodarii, cumparat din piete sau de la marginea drumului. r
Legislatia in domeniul laptelui surprinde medicii veterinari. Astfel, cu toate ca tratatele de specialitate considera ca adaugarea de amidon in lapte si produsele din lapte este falsificare, legea permite introducerea acestuia. Calitatea foarte proasta a laptelui romanesc a fost recunoscuta indirect de catre autoritati atunci cand au solicitat un termen suplimentar de 15 ani pentru atingerea standardelor europene din domeniu. Piata laptelui este foarte greu de controlat, pentru ca peste 90 la suta din vacile de lapte se afla in gospodariile populatiei, si numai 40 la suta din cantitate ajunge sa fie prelucrat in fabrici autorizate. r
In aceste conditii, igiena este practic imposibil de urmarit. „Ne-am confruntat cu situatii in care am descoperit DTT in lapte. Aceasta pentru ca taranii au deparazitat animalele cu aceasta substanta interzisa atat in Romania, cat si in tarile europene”, ne spune doctorul Constantin Vasilescu, director al Institutului de Igiena si Sanatate Publica Veterinara Bucuresti. Acesta avertizeaza ca laptele cumparat direct de la producatori nu trebuie considerat neaparat sanatos, riscurile de imbolnavire fiind considerabile, mai ales ca pentru ambalare se folosesc sticle de plastic, adunate chiar si din tomberoane.tr
r
Piata laptelui In 2000r
r
Productia totala a acestor societati a fost de: 1608.000 hl, 905 tone produse proaspete, 29.000 tone branzeturi, 6.000 tone untr
r
Tipul societatiittsub 50 ttpeste 50r
tttde angajatitde angajatir
ttt(mld. lei)t(mld. lei)r
Numar de societatit766tt65r
Cifra de afaceritt5.086tt3.825r
Numar angajatitt4.913tt12.775r
r
Parizerul a omorat cobaii Institutului de Chimie Alimentarar
r
Multe din sortimentele de mezeluri contin slabe urme de carner
r
Una dintre marile probleme ale produselor din carne romanesti o reprezinta materiile prime folosite. Pentru a-si creste profiturile, producatorii au introdus pe scara larga carnea de foarte proasta calitate sau ingredientele de umplutura.r
r
„Majoritatea dintre noi mancam zilnic MDM, pasta de sorici si slanina, dar si alte substante de umplutura, cum ar fi amidonul si derivatii de soia. Aceasta este principala problema, si nu neaparat e-urile care sunt studiate si urmarite cu atentie”, considera profesor Constantin Banu. Utilizarea acestora nu este interzisa, pentru ca folosite corect nu pun in pericol sanatatea consumatorilor. Totusi, exista o mare problema: prin introducerea lor se atenteaza in primul rand la buzunar. In aceste conditii s-a ajuns la retete de-a dreptul incredibile, prin care se introduce 15 la suta amidon. In momentul cand am abordat aceasta problema cu specialistii din cadrul celor cu atributii in urmarirea calitatii alimentelor, prima reactie a fost „nu face rau, asa ca nu avem ce discuta”. Fals, intrucat daca un produs contine zece la suta amidon, acesta ajunge sa reprezinte 40 la suta din cantitatea de produs finit, pentru ca absoarbe foarte multa apa. De subliniat ca fara a aduce nici un plus de proteina, fiind numai balast. Deci exista o problema, si este mare: inselaciunea! Dovada concreta a furtului o reprezinta experimentul facut de noi. Am cumparat din supermarket cateva sortimente de parizer si am solicitat analiza continutului de ICA. Surpriza! Toate cele patru probe contineau amidon. Cel mai mare procent, conform buletinului de analiza, este de 8,6. „Este drept ca producatorul l-a inclus pe eticheta, dar cum in produsul finit amidonul reprezinta 34,4 la suta, ar trebui gasita o metoda mai clara prin care consumatorul sa fie avizat ca alimentul are urme de carne, si nu este din carne”, considera Mencinicopschi. O simpla specificare pe eticheta nu este de ajuns, pentru ca acum aceste produse se cumpara la felie, iar cumparatorul de multe ori nici nu poate consulta eticheta. O alta mare problema o reprezinta comportarea acestui amidon o data introdus in preparatele din carne. „Procentajul ridicat de probe necorespunzatoare la indicatorul Bacillus Cereus are drept cauza adaugarea unei cantitati mari de amidon in compozitia urmatoarelor sortimente de preparate din carne: Carnati de porc, Salam de porc, Salam de vara, Carnati trandafir, Cabanos, Crenvursti si Parizer”, spune Paula Constantinescu, de la Institutul de Sanatate Publica (ISP). Bacillus Cereus duce la toxiinfectii alimentare care se manifesta prin diaree, varsaturi, febra, greturi. Folosirea excesiva a amidonului ii afecteaza pe diabetici, pentru ca acesta este un polizahar, persoana bolnava neavand habar ce mananca. „Totusi, consumul de amidon nu poate afecta foarte grav persoanele diabetice, intrucat nu se pune problema comei”, subliniaza Daniela Nuta de la ISP. O alta problema pe care o ridica amidonul este cea a nutritiei. Retetele iau in calcul un continut de proteine care acum nu se mai respecta, astfel ca persoana respectiva, daca urmareste un regim alimentar, va risca sa se subalimenteze. Relevant in acest sens este experimentul Institutului de Chimie Alimentara. „Produsele de genul parizer au valoarea biologica subunitara. Cobaii hraniti doar cu aceste produse au murit de foame”, precizeaza Mencinicopschir
Amploarea pe care a luat-o folosirea amidonului o demonstreaza si situatia importurilor. Daca in 1996 acesta se ridica la 107 tone, in 1999 au fost importate 1.500 tone de amidon alimentar, in conditiile in care si productia interna a crescut. Mare parte din acest amidon il mancam, pe post de carne, fara sa avem habar.tr
r
Amidonul, responsabil de toxiinfectiitr
r
„Incidenta mare a Bacilului Cereus are drept cauza adaugarea unei cantitati importante de amidon in compozitia preparatelor din carne. Bacillus Cereus duce la toxiinfectii alimentare care se manifesta prin diaree, varsaturi, febra, greturi.”